[sigalia]

Din pacate se cam pierd. De exemplu, pana nu demult, jucatorii care voiau sa devina profesionisti isi cautau un maestru si invatau de la el, deseori parasind familia si locuind in casa lui, impreuna cu alti studenti. E o experienta umana fundamental diferita de a merge acasa si de a porni un calculator care sa-ti zica ce mutari sunt bune si care sunt rele.

Bine, se pierd.Dar e in natura vietii sa fie asa.
Gandeste-te putin la Go.Jocul e un schimb permanent, uneori conditia castigului e tocmai sacrificiul.Ca sa invingi trebuie sa stii sa renunti.
Asa e si-n viata, si e nu doar corect,ci si in propriul interes, sa privim lucrurile in ansamblu.Poate schimburile nu sunt intotdeauna usor de acceptat,si e posibil sa traim cu sentimentul ca ceea ce am pierdut este mai pretios decat ce ofera prezentul, sau imposibil de compensat prin nou , dar eu cred ca cheia echilibrului este intotdeauna in noi.

Apropo de ce poti pati din cauza tehnologiei : plimbandu-ma odata prin AppStore, la un moment dat nu stiu ce impuls am avut, ca mi-am infipt ghiara intr-o aplicatie free de Go de acolo.Si uitandu-ma la o partida,fara sa stiu nici macar regulile de baza prea limpede,am avut asa, intuitia frumusetii a ceea ce se petrece pe tabla.
Si fara sa studiez absolut deloc,doar jucand pentru delectare cu tot felul de roboti si de useri,pe alocuri chiar instinctual, dar relaxat, si repet,de placere,am ajuns cred pe la 23- 22 Kyu.
Nu ca asta ar fi vreo performanta, sau cine stie ce isprava, voiam doar sa spun ca dragele noastre ecrane sunt in stare si sa ne deschida ochii spre bogatia lumii, nu doar sa ne izoleze de ea.Decizia e tot la noi.