Aseara am adormit la
“MacBeth” 
, cu tot cu Fassbender si cu imaginile super faine pe care le are filmul.Limbajul lui Shakespeare m-a dat gata.Si nu in sensul bun.Versetele mi-au hurducait prin creieri vreun sfert de ora,dupa care am atipit.
“The Revenant” – Cel mai sexy rol al lui Di Caprio !
Sa-i dea odata Oscarul acela, ca-i strigator la cer: daca nici lupta corp la corp cu grizzly nu e de ajuns, nu stiu ce i se mai poate pretinde acestui om.
Inarritu a facut exact ce trebuie pentru un film popular, adica a imbracat istoria autentica intr-un basm (filmat wow), in care spectatorul abia asteapta deznodamantul bine cunoscut.Daca nu-l macelarea Leo pe Fitzgerald, o faceam eu.
Dincolo de forta de supravietuire despre care vorbeste, povestea lui Hugh Glass ne reda increderea in dreptatea universala si aici e tot schepsisul si motivul pentru care forma nu impieteaza asupra esentei.
“The Danish Girl” – Plat, si pe ansamblu anost.Finalul mai salveaza ceva,pentru ca sfarsitul povestii te intristeaza,insa doar cu ochii aceia de Sandy Bell,vesnic inlacrimati, Eddie Redmayne nu reuseste sa faca un personaj. Alicia Vikander e una din frumusetile momentului.
“ Room” – Parul ca matasea si limbajul ingrijit ale pustiului mi-au lezat putin bunul simt.Nici un copil crescut in captivitate nu poate arata asa,dar trecem peste,ca nu asta conteaza.
Subiect puternic,care nu a putut fi distrus de nota de sentimentalism dulceag a filmului.Relatia mama-fiu,penduland intre dependenta-intimidate-sustinere( povestea din inside) si desprindere-separare-autonomie(partea a doua), e bine redata.
Foarte interesanta,desi in plan secund - prezenta prin absenta a lumii.
Faza preferata : cea cu soricelul in camera,urmata apoi in oglinda, de cea cu cainele,afara.
Votez cu Brie Larson pentru cel mai bun rol feminin,desi n-am vazut-o inca pe Blanchette in “Carol”. Rampling pierde din considerente de scenariu (pacat de prestatia ei, toata tevatura cu “obsesia vechii iubiri”, din
“45 Years” e apa de ploaie)
“Love” - Nu stiu despre ce se vrea a fi filmul asta, dar am rabdat sa ma uit o ora la el( pe parcursul a doua zile) si l-am abandonat. Boring!
In fine ,
”Mustang” – Un deliciu, cap coada.
Tot ce vezi te umple,asa, de un sentiment de tandrete fata de viata.
Secventa cu fetele urland la meci si femeia care a lasat tot satul fara curent, sa nu descopere nelegiuirea lor barbatii aflati in fata televizoarelor, e de-men-tiala !