Originally Posted by Bubu:
|
...Mi s-a parut artificial, umflat, voit realist sau mai degraba caznit-realist. E o incrancenare de a face filme mari, cu subiecte importante, o lupta care ma plictiseste...
|
Cred ca cel mai generalist post facut pana acum. Dar contine poate, chiar inima problemei. Oare asta sa fie si motivul pentru care filmul romanesc nu se adreseaza publicului? Pentru inaccesibilitatea lui pasionatilor de film, ca sa nu folosim cuvinte mari de genul cinefili? Pentru spectatorul mai putin initiat in teoriile cinemaului?
Oare daca s-ar renunta la aceasta perspectiva "importanta" si s-ar cobora la nivel de individ, de poveste a personajului, de relatie interumana, facandu-se astfel filmul mai uman, mai identificabil cu omul spectator, ar fi primit altfel de catre public?