2046 (2004)
Marturisesc, ca dupa regalul de culoare, sentiment si gingasie de care am avut parte in In the Mood for Love, cea de a doua parte a trilogiei, am avut asteptari uriase. Cu greu am facut rost de acest dvd si... nerabdator m-am instalat in fata ecranului ca sa imi primesc doza de Kar Way.
Dezamagire totala insa.
O poveste usor haotica, destul de explicit-erotica, cam golaneasca, si ...dezumanizata. Da, dezumanizata! Si la propriu si la figurat. Lipsa de tandrete specifica celorlalte doua parti si chiar culturii asiatice, intruziunile sf cu roboti pe post de iubite, toate astea rapesc sentimetele si parca intuneca filmul. Acum stau si realizez ca, daca in primele cadre am recunoscut acele tonuri ce coloreaza la propriu atmosfera, acea cosmetizare a obscurului, umplerea spatiilor fiecarui cadru cu nuante, procedee atat de specifice lui Kar Way cam cum este tehnica de impasto pentru lucrarile lui Van Gogh, ulterior, din cauza coruperii sublimului, a explicitului si a pervertirii, totul parca se intuneca. Culoarea ori dispare ori pur si simplu scapa privirii. Pana si neonul de la hotelul unde se desfasoara actiunea este stins...
La nivel de personaje cred ca este marea lipsa. Mai ales ca Tony Leung ramane acelasi, parca nu isi poate intra in pielea acestui protagonist lipsit de noblete, asta ca sa nu ii spun pe sleau badaran.
In concluzie, filmul a fost o adevarata deceptie pentru mine, neexistand termen de comparatie cu predecesorul lui si nici chiar cu prima parte, Days of Being Wild, unde stilul necizelat al regizorului este vizibil cu ochiul liber.
Un 6,29, pentru el ca fiind o continuare. Pentru ca daca ar fi privit ca un film de sine statator, nu stiu ce nota ar fi meritat, probabil cu 1-2 puncte mai mica.