Mie mi se pare ca dimpotriva, traim in una din cele mai tolerante perioade din istoria omenirii. E destul de rar in istorie sa poti sa spui in public aproape orice, sa crezi in ce religie vrei, sa ai acces extrem de larg la carti si informatie. Crestinismul nu duce la toleranta, dupa cum comunismul nu duce la egalitate. Ideile sunt generoase, dar modul in care sunt puse in practica e cu totul altceva.

Iar toleranta in sine nu e o valoare absoluta, dupa cum nici iubirea nu e. Toleranta e un act de echilibru, un compromis care aduce niste beneficii. Toleranta inseamna sa nu reactionezi negativ cand vezi doi homosexuali tinandu-se de mana pe strada, pentru ca asta nu iti aduce decat un inconvenient minor, sau nici unul. Toleranta nu inseamna sa lasi nepedepsit un furt sau o agresiune grava, comisa de un tigan sau de oricine altceva.

Iar iubirea e ceva personal. Nu e ok sa faci eforturi sa iubesti pe cineva sau sa iubesti pe toata lumea. Iubirea adevarata trebuie sa vina de la sine si nu exista retete universale.