Originally Posted by anaemona:
rvn, eu cred ca sigalia se refera mai degraba la pregatirea mincarii de la zero, nu la gatitul la lampa. La folosidea de ingrediente neprelucrate. Si daca am putea reveni si la conservele pentru iarna pe care le faceau bunicile si mamele noastre ar fi si asta bine. Daca gatesti in oale de lut, in oale de fonta, la foc mic pe aragazele moderne e perfect. Cine are timp si posibilitate sa-si usuce fructe si rosii la soare atunci cind sezonul lor e la maxim iarasi ar fi bine. Si alte lucruri interesante.
sigalia, eu am invatat the hard way ca primul lucru pe care trebuie sa ti-l cumperi in bucatarie e un cutit bun. Eu mai intii mi-am luat o mandolina, care nu e instrument de cintat in cazul asta  foloseste la taiatul diverselor legume si am folosit-o fix de 2 ori dupa care am pus-o la pastrare, pentru o bucatarie mai mare. |
Da,cam acesta era sensul afirmatiei mele.
Mai corect ar fi fost sa spun nu a gati traditional ci a ne hrani traditional.Prin asta inteleg sa dedicam timp ,atentie si placere meniurilor noastre.A ne hrani inseamna nu doar a manca,inseamna a alege ingredientele,a invata sa le cunosti dupa aspect,a pregati,a prezenta,a crea un ambient,o atmosfera propice,chiar daca servesti un bol de iaurt cu cereale.Interactiunea cu ingredientele mi se pare esentiala,incarca tot procesul de spiritualitate.Sa speli,sa tai,sa amesteci,sa te bucuri de ustensile adecvate - toate aceste se integreaza intr-un tot.Cand te dedici constient si savurezi bucataritul imaginatia incepe sa lucreze,incepi sa te joci cu proportiile ,sa intuiesti gustul final,devii creativ ....si asta e de fapt esential (si) in bucatarie.
Intr-o iarna am facut urmatoarea experienta : in loc sa iau seminte de floarea soarelui de la magazinele naturiste ,miezi ambalati,am preferat sa-mi cumpar de la tarani in coaja.Si am dedicat ceva timp curatindu-le singura.Au un gust incomparabil mai bun,mai proaspat/dar nu asta a fost principalul castig.Faptul ca am facut acest efort m-a disciplinat si dedicarea in sine mi-a dat un sentiment reconfortant.La fel incerc sa procedez ,pe cat pot, si cu nucile.
Eu raman la convingerea ca felul in care mancam si in care ne raportam la hrana developeaza relatia pe care o avem de fapt cu noi insene.