|
Ce-am mai citit in luna asta profitand de vremea ( inca) destul de racoroasa. Carti care se ocupa de etica , morala , credinta si alte subiecte greu de inghitit pe canicula care abia acum se anunta .
‘’In ce cred cei care nu cred ‘’ Umberto Eco in dialog cu Carlo Maria Marini , cardinal catolic . Probleme grele abordate in dialogul epistolar de cei doi ganditori : binele / raul , avortul , feminismul ,bioetica , s.a . La sfarsitul cartii mai se baga –n discutie si alti cunoscuti intelectuali intalieni . Firul rosu al cartii este urmatoarea intrebare a cardinalului : ‘’pe ce se bazeaza etica celor care nu si –o fundamenteaza pe credinta in Dumnezeu ‘’ . Raspunsuri diferite , dialog de clasa , fara lovituri la gioale si fara trmiteri la originile materne. La 160 pagini , format mic – de citit intre Bucuresti –Ploiesti pe tren .
‘’Amurgul datoriei ‘’ Gilles Lipovetsky - filozoful francez analizeaza decaderea datoriei in societatile occidentale si modul in care golul lasat de aceasta a fost umplut ( sau nu ) de alt liant social .Dupa ce datoria impusa de biserica ( fata de Dumnezeu si fata de oameni) a devenit desueta s-au impus noi datorii omului occidental . In locul lui Dumnezeu trebuia sa slujesti tara , munca , familia ,sanatatea educatia, s.a . Dupa al doilea razboi mondial si aceste valori au inceput sa fie erodate intai in discurs apoi in practica . Am ajuns astfel in epoca hedonismului in care datoria nu mai poate fi bagata pe gat nimanui fara inevitabile proteste . A murit ‘’ trebuie sa….. ‘’ si ‘’ societatile noastre au suprimat toate valorile legate de sacrificiu , fie ele comandate de viata de apoi , sau de finalitati profane , cultura popular nu mai este hranita de imperativele hiperbolice ale datoriei , ci de bunastarea si de dinamica drepturilor subiective , iar noi nu mai recunoastem obligatia de a ne atasa de alticineva decat de noi insine ‘’
Am mai citit numeroase carti in care este condamnat egismul omului postmodern dar Lipovetsky e mult mai subtil si nu cade in capcana asta .El arata paradoxul actual - desi nimeni nu ne mai oblige sa facem anumite lucruri , noi insine am internalizat regulile si ne reglam din mers . Muncim/invatam mai mult chiar daca pare ca nu ne obliga nimeni , ne ingrijim mai mult sanatatea fara sa mai fim speriati de campanile de showuri medicale morbide care-i speriau pe bunicii nostrl . Tragem de fiare , facem cozi la cabinetele de chirurgie estetica tocmai pentru ca stim ca astazi totul depinde doar de noi . Fata de stramosi suntem mai liberi dar paradoxal suntem mai exigenti fata de noi insine .Cine a fost batut de mic cu biciul ,se flageleaza singur in lipsa calaului . Daca inainte datoria era ca raia si se tine scai dupa noi , astazi e in capul nostru desi noi credem c-am scapat de ea .
‘’Caini de paie .Despre oameni si alte animale ‘’ John Gray - o obraznicatura de carte aparuta la Humanitas . John Gray asta nu trebuie confundat cu John Gray ala cu’’ barbatii sunt de pe Marte, femeile de pe Venus ‘’. Pentru primul Gray nu conteza de unde sunt barbatii si femeile ci faptul ca astia sunt niste animale , femeile fiind mai apropiate de catele decat de venusiene. Asta e punctual lui de vedere: suntem niste animale infumurate care incercam mereu sa scapam de animalitatea noastra . Am inventat pentru asta religiile ca sa ne simtim legati de zei , i-am abandonat apoi si pe acestia si ne-am crezut fiinte rationale ,creaturi care-si construiesc singure destinul . Am idolatrizat noi notiuni : libertate , progres ,stiinta , democratie ,pace ,s.a . Gresit crede nenea Gray care vede progresul tehnologic neurmat de un progres etic ba din contra doar profitand de tehnologie am putut sa ne macelarim mai bine. Nici tabara ecologista nu-i spune nimic asestui ganditor care chiar se mira de intreaga vaicareala legata de posibila disparitie a umanitatii . Cum ar fi scris Nietzsche ‘’Ce sta sa cada trebuie impins ‘’ .Omenirea e in pericol ?? Tough luck . Sa le lasam copiilor nostri o planeta curata ?? N-are rost , oricum ei vor fi niste idioti care vor duce mai departe procesul de distrugere asa ca ce rost are sa ne chinuim noi pentru ei .
Nu se potoleste deloc Gray si ataca in continuare alte moaste care ne sunt dragi : liberal arbitru – teapa ca nu prea e . Lumea nu e facuta de noi si niciodata nu vom controla in totalitate consecintele deciziilor noastre .
Eul nostru – nici asta nu sta prea bine la o analiza serioasa si aici Gray ii da dreptate lui David Hume . Suntem fragmente disparate , legate in mod artificial . Nu ne intelegem pe noi insine si ne mintim singuri ca sa ne dam o coerenta . Suntem o colectie de intamplari bizare pe care le insailam cu ajutorul memoriei pentru a da nastere unui ‘’caine de paie’’.
Munca este la randul ei apreciata prea mult si avem iluzia sa credem in progres adica in ‘’idolatrizarea timpului ‘’ , in convingerea ca lucrurile sunt valoroase nu prin ceea ce sunt acum , ci prin ceea ce ar putea deveni candva . Ar trebui sa ne relaxam mai mult si a preferam contemplatia in locul activitatilor noastre sisifice care nu fac decat sa mascheze propria noastra inutilitate si insignifianta .
Concluzia : ‘’Alte animale nu au nevoie de un scop in viata . In mod paradoxal ,animalul uman nu poate trai fara un scop . N-am putea oare sa ne gandim ca scopul vietii este pur si simplu acela de a privi ? ‘’
Cum scria Salinger:’’ Mie îmi plac cărţile care, după ce le isprăveşti, simţi c-ai vrea ca autorul să fie cel mai bun prieten al tău şi să-l poţi chema la telefon ori de câte ori ai chef ‘’. Eu cu baietii astia astia as face un chef . Pe Eco , pe cardinal si pe Lipovetsky ii pun sa aiba grija de butoaie pentru ca mai au un pic de morala in ei . Lui John Gray ii torn cu eu cu palnia si-l tin departe de gagici . Omul are in vod evident apucaturi de haiduc .
|