de erwin kessler auzisem acum cîţiva ani, la controversa legată de expoziţia lui benedek levente, cea cu harta româniei, umplută cu diverse sortimente de produse ale hipermarketului istoric autohton. pe atunci mă scăldam în ambivalenţa lui "e şi asta o părere", iar tonul oarecum nici de aici, nici de dincolo, nici de pe drum, nici de pe lîngă drum, nici contondent, nici paliativ, al lui kessler, nu m-a predispus foarte tare spre persoana dumnealui. orice relativism atotincluziv se bazează, de fapt, pe nevoia de a amesteca într-un terci indiscernabil două poziţii clar şi ireconciliabil combatante. e sinteza dialectică a lui "hai, frate, faceţi pace, tot un drac e! hai, dude, ia un fum de aici şi totul va fi bine.", un arbitraj al amestecului regurgitat, bolul alimentar fals pacificator al edentării mentale. or kessler făcea figură de cocostîrc stînd pe un picior într-o baltă, nu oferea spectacolul unei viscerale demarcări de teritoriu, de opinie. normal că nu-mi plăcuse, obişnuită cum eram cu înfruntări de gladiatori chiar şi în cîmpurile astea mai eterice, mai de organza, ale dezbaterilor "cărţulistice". kessler era jignitor de anti-popcorn aruncat în micul ecran. i-am mai văzut intervenţiile pe ici, pe acolo, dar lipsa anomiei calde, balcanice, din poziţionările sale cam
asquint, mă radiau de pe lista lui de auditori.
zilele astea m-a mîncat undeva să caut o carte de horia damian pe net. nimic, doar o chestie pe okazii.ro după care tre' să merg pînă la bucale. şi cum căutam eu, ce mi-a picat în cap? nici mai mult, nici mai puţin decît o bilă din aia de macara pentru demolări. (sau o fi fost o cabină de lift desprinsă de pe cablu?..) adică un articol al lui kessler despre damian.
dar cred că aveam nevoie de aşa ceva. ultima carte "de artă" citită, despre grupul sigma, revăzut şi recosmetizat mioritic şi megalitic prin scriitura lui doru tulcan, îmi provocase crampe. dar am tăcut mîlc. la kessler e chestie de rezoluţie. dă zoom in pe detaliu şi am impresia că nu scrie cu bidineaua. în plus, iarăşi am impresia (îi citesc de vreo 2 zile articolele cu o pasiune masochistă, cu o curiozitate ipohondră, deci s-ar putea să nu am distanţa necesară unui aviz echilibrat) că e necesar să mai vină cineva din cînd în cînd să-ţi mai aşchieze trunchiul, să mai dea la ficaţi în chip calm, flexibilizant.
nu-i voi deveni
groupie de-a pururi, se înţelege, dar
for all it's worth, i dig you, asshole!
şi un articol (bruegel compilator nuuuuuu!) despre film
http://dilemaveche.ro/sectiune/dilem...egel-regizorul . (eu nu am prins articolul la vremea lui, deci abonaţilor la DV le urez o după-amiază plăcută şi vînt din pupă
). articolul destabilizant despre damian :
http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=13616 .