|
Level Five e cu siguranta un film atipic si tocmai de asta imi vine greu sa leg ceva in asa fel incat sa para cat de cat inteligibil. Ma declar invins de film, e foarte concentrat in informatie, dar ambalat intr-un invelis care in cea mai mare parte a sa mi s-a parut prea putin atractiv, astfel ca adesea am cazut in propriile ganduri si am pierdut informatii care cu siguranta erau destul de importante. In ciuda faptului ca nu m-a prins am simtit ca nu bate niciodata campii si ca tot ce apare e destul de relevant si merita toata atentia mea, de asta ma si simt vinovat ca n-am reusit s-o ofer.
Mi-a placut atmosfera apasatoare a istoriei si faptul ca, desi filmul priveste in cea mai mare parte spre trecut, are tot felul de mici subtilitati fata de viitor. Alt element care mi-a atras atentia in mod pozitiv au fost scenele cu Laura in acel spatiu inchis, mi s-a parut ca au dat un aer destul de personal filmului, ca e ceva intim. La polul opus sunt acele efecte cu aer cyberpunk, care despart cam inestetic acea atmosfera intima de imaginile de tip documentar.
Poate la un moment dat am sa revin asupra filmului si am sa-i dau atentia pe care o merita, eventual sa nimeresc si un moment mai bun pentru vizionare.
Faleze de nisip a fost o supriza foarte placuta, m-a prins inca de la inceput prin acele cadre bine gandite de la malul marii, impreuna cu muzica putin contemplativa, putin apasatoare.
Mi-a placut foarte mult miscarea camerei, a dat o stare psihedelica exact in momentele de incertitudine, in scene cu un ritm mai accelerat, cand simti ca si starea personajelor e de asa natura incat nici ele nu sunt sigure ca ceea ce se intampla e realitate. Coloana sonora e excelenta nu doar la inceput, ci pe tot parcursul filmului, adauga o doza de tensiune, de apasare, o stare de neliniste care-si pune amprenta pe intregul film.
La toate astea se adauga si un Rebengiuc in plina forma, intr-un personaj marcat de obsesie si cu un ego enorm, captivant in ciuda incapatanarii sale si a autosuficientei, capabil sa striveasca oameni doar pentru a dovedi ca poate, toate aceste caracteristici fiind de fapt un invelis care nu poate acoperi la nesfarsit o neputinta, o reala frustrare apropo de locul personajului in societate.
Vot: Pita.
|