Chiar daca a fost Tarantino, filmul nu m-a dat deloc pe spate. Geniul regizoral a fost poate in rigiditatea personajului Django si in absurditatea povestii. Ireala abordarea sclavului de catre alb intr-o epoca crudului rasism. Ireal si ajutorul acordat de catre '' stapanul alb '' unui biet negru , in indeplinirea unui vis al celui din urma cel putin ciudat in acele timpuri : acela de a recupera ceva drag dar care, ciudat, nu-ti mai poate apartine ( ciudata si formularea asta, dar se potriveste cu conceptul de sclavie ). In rest extrem de mult sange si cruditati...Di Caprio este perfect in rolul de mare mahar pe plantatie.
|