[MinRep]

2 in 1...


The Marriage of Maria Braun

Nu cunosc opera lui Fassbinder in totalitatea ei (nici nu e usor, la cat de prolific a fost), insa "Die Ehe der Maria Braun" mi se pare ca deschide o noua etapa in cariera sa - incheiata prin asa-zisa trilogie si "Berlin-Alexanderplatz" - care se va dovedi a fi si ultima. Fassbinder se indeparteaza atat de cinema-ul strict social, in care personajele principale erau marginalizati ai societatii (imigranti, homosexuali...) cat si de unele filme din perioada "mijlocie" a carierei, in care personajele erau exclusiv feminine (precum "Die bitteren Tränen der Petra von Kant"). Chiar daca personajul titular interpretat de Hanna Shygulla este cel urmarit in principal pe perioada a mai multor ani, sexelor li se da o sansa relativ egala in rest, avand o sumedenie de caracterizari foarte precise: mama protagonistei care isi plange sotul pierdut, prietena cea mai buna a carei casnicie se subrejeste in timp, industriasul care a parasit al treilea Reich si acum revine pentru a-si readuce compania intr-o noua epoca de glorie, contabilul probabil homosexual al acestuia, blajinul soldat negru american si, nu il ultimul rand, sotul tradat care se sacrifica de cel putin doua ori pentru bunastarea sotiei sale.

Ideea de baza pe care filmul o sublinieaza pe toata durata sa este ca reconstructia Germaniei post-belice si revenirea prosperitatii economice a fost posibila doar datorita unor imense sacrificii personale. Hermann Braun renunta la libertate, iar Maria Braun se izoleaza intr-un conac si isi pierde sufletul. Aceasta tema este tratata foarte melodramatic, dar nu cred ca acesta este un lucru rau. Iar intensitatea maxima este atinsa in secventa finala, in care destramarea cuplului Braun atinge etapa finala, in timp ce la radio se aude comentariul unei mari victorii a nationalei de fotbal a Germaniei.


Belle toujours

Filmul lui De Oliveira este o continuare tarzie la "Belle de jour", in care Michel Piccoli isi reia rolul "prietenului cel mai bun al sotului", iar Catherine Deneuve este inlocuita de Bulle Ogier. In esenta, nu avem de-a face cu mai mult decat un experiment, un sketch arthouse in care un auteur se abate vreo 60 de minute asupra unei opere celebre a unui alt auteur, fara sa vrea sa cerceteze ceva anume, ci mai degraba din pura curiozitate: ce s-a intamplat cu aceste personaje in ultimii 40 de ani? cine sunt ei acum? etc. De fapt, cred ca "Belle toujours" este un mic film despre curiozitate, sentiment exprimat cam de fiecare personaj al filmului la un moment dat.

In roluri secundare regasim actori pe care de Oliveira i-a folosit destul de des in ultima vreme, Júlia Buisel , Leonore Baldaque si Ricardo Trepa, ale caror aparitii sunt de asemenea extrem de amuzante si aduc un pic de "culoare" filmului. Singura chestie care nu mi se pare ca functioneaza destul de bine este castingul rolului principal feminin. Cu tot respectul pentru Bulle Ogier (care are si ea aproape o jumatate de secol de cariera), odata ce Catherine Deneuve a jucat un rol, este greu sa o inlocuiesti in viziunea spectatorului cu altcineva (oricine ar fi acela).


Vot: Fassbinder