[Mercutio]

Deep End

Mike e adolescent. Este, altfel spus, la acea varsta dificila la care apar pentru prima
oara sentimente ca dragostea, atractia sexuala, gelozia, si nu de putine ori, asa cum
i se intampla si lui, acestea au o intensitate de neimaginat, nociva. Mike este
introvertit, timid in relatiile cu ceilalti, dar fata de Susan simte o atractie
irezistibila, care il aduce in stare sa depaseasca felul lui firesc de a fi. Il face
s-o urmareasca peste tot, la cinema, in club, si sa se dedea cu ocazia asta la gesturi
neasteptate, indraznete, irationale. Susan, desi tanara, e trecuta deja prin viata:
are un amic, un amant, si nu o deranjeaza din cand in cand, in schimbul unei sume de
bani, sa satisfaca cate un client al stabilimentului in care lucreaza. Totusi in fata
lui Mike se simte cumva dezarmata. Sentimentele lui fata de ea, inocente, pure, o fac
reconsidere relatiile pe care le intretine cu boyfriend-ul, un tip rece si sters, si
cu amantul, un profesor de sport afemeiat. Cu toate astea e o fire prea practica
pentru a se incurca cu un adolecent ca Mike. Urmarea acestui refuz este fatala pentru
ea. Skolimowski filmeaza povestea relatiei dintre cei doi intr-un mod foarte
particular, iesit din comun, demonstrand, la vremea aceea, ca e un cineast cu o voce proprie, distincta.
Mizanscena mi se pare a fi sugestiva, cu acele coridoare si incaperi stramte, in
raport cu piscina, un spatiu larg, al dorintei, al dragostei (si al mortii pana la
urma). De remarcat scena in care profesorul de sport le da branci tinerelor studente
in piscina, gest cu semnificatie de initiere. Ca simbol mi-a placut cum obsesia lui
Mike fata de Susan e redata in gestul lui de a fura imaginea ei in carton din fata
clubului. Idee care ar vrea sa spuna, cred, ca dragostea pentru o persoana
nu e in realitate legata de persoana respectiva, ci de imaginea pe care cel indragostit
si-o face despre ea.