[Namaste]

Precum am scris mai sus, depinde de cum a fost Acordul lor, și depinde de ce autoarea nu a fost numită co-scenaristă. Să luăm cazul pur ipotetic că autoarea ar fi devenit deja o scriitoare cu reputație universală, clasică. Regizorul n-ar fi scăpat atunci așa de ușor lansînd un film bazat pe o astfel de carte-devenită clasică-- fără să o fi avut pe autoare, specificată cel puțin drept co-scenaristă.

Uite un interviu in care Cristian Mungiu clarifica anumite aspecte. Mie mi s-a parut interesant, sper sa te ajute sa nu mai fii atat de pornit(a).

- Tatiana Niculescu-Bran a afirmat că, spre deosebire de piesa montată de Andrei Şerban, filmul e lipsit de dimensiunea spirituală.
- Textul piesei lui Andrei Şerban e scris de Tatiana. Filmul meu nu ecranizează cărţile Tatianei, nici măcar nu e bazat pe ele, e doar inspirat. Am convenit asta de la început, după cum am convenit şi că e o operă originală şi doar în condiţiile astea mă apuc să fac filmul. Am convenit asta din două motive. Primul: Tatiana n-a obţinut nici un fel de drepturi de la oamenii ăia, a vorbit despre ei considerînd că e OK să n-aibă nici un fel de înţelegere formală. Ştiu cît de popular poate deveni un film faţă de carte şi n-am vrut s-o expun în nici un fel.

- Şi al doilea motiv?
- Al doilea e că filmul nu e un documentar, are nevoie să poată vorbi despre lucruri pornind de la o situaţie anume, lucruri valabile pentru cinematograf. Ăsta-i singurul lucru valabil pentru cinema.