|
Pentru ca este destul de tarziu si peste 2 minute intram in jumatatea de ora-limita, voi scrie succint de ce votul meu merge catre Sindromul Astenic
Recent, am vazut Woman in the Dunes si acum ~o saptamana am terminat de citit The Ark Sakura. Cumva, ma asteptam ca The Man Without a Map sa ma duca undeva in zonele astea, sau (macar) undeva intre. Era, totusi, vorba despre acelasi regizor, respectiv aceeasi sursa de inspiratie pentru poveste. Ei bine, nu. Dupa vizionare, am ramas in aer. Inca am impresia ca am vazut un film al carui parcurs se vrea self-sufficient, inchis, discontinuu. Mi se da un personaj, mi se dau niste repere (vagi), insa nimeni nu spune nimic despre linia de aterizare. De ce?
Acum, in aceeasi ordine de idei, incifrat este si filmul Kirei Muratova, insa aici e vorba despre altceva. Suntem, ca si in The Man Without a Map intr-un fel de puzzle, insa aici participi tacit si iti alegi traseul. Fie ca mergi cu Nikolai, fie ca o alegi pe Natasha, ajungi sa iti recunosti traseul intr-un context marcat prin "hypnotism of lying and mutual deception".
(Este 11:59, ma opresc aici, dar, daca este permis, revin cu mai multe ganduri legate de Sindromul Astenic)
|