Eu ma refeream la un alt biciclist, care, undeva spre final, pare sa caute contactul cu personajul principal, desi putea la fel de usor sa-l evite. Scena respectiva are si o alta varianta, in care detectivul e sofer, iar cel care iese sifonat atunci e biciclistul. Nu sunt sigur care e ideea, pe mine m-ar duce cu gandul la un raport de puteri, strict vorbind despre detectiv, care in prima parte a filmului, desi total in ceata, pare mai sigur pe el, mai cu vana. In cea de-a doua ipostaza deja se apropia de finalul in care apare complet dezorientat. Poate o fi o legatura de genul, poate nu...
Cat despre scena de care vorbesti tu, chiar am revazut-o inainte sa scriu mesajul de mai sus. Nu i-am gasit o solutie si nici acum nu-mi trece altceva prin cap in afara faptului ca ar fi doar o pata de culoare intr-un tablou monocromatic.
Originally Posted by Windom:
|
Reflecțiile în oglindă, dedublarea, predomină în multe scene, împingînd persoana propriu-zisă în plan secundar.
|
Buna observatie, eu n-am fost atat de perspicace aici, dar am observat lucrul asta in filmul precedent al lui Teshigahara, Face of another. E clar ca Abe are o obsesie tematica, dar si Teshigahara stie cum sa o scoata in evidenta.