Originally Posted by White1:
Dat drip of blood!!!
Ador tusele apasate de naturalism-realism in filmele aparent lighthearted. Cand apar intr-un context discrepant, momentele astea sunt mai puternice decat in filme vadi brutal-realiste ca Gomorra si Un Prophete. Tot in PDL (fara interpretari politice, da?), tot la capitolul asta e faza din restaurant cand Barry devasteaza baia. Un regizor mediocru ar fi oprit lucrurile dupa asta si gata. Dar PTA il trimite pe managerul restaurantului dupa el. Sau: un regizor mediocru poate l-ar fi bagat si el in scena pe manager, dar cre' ca l-ar fi instruit sa-i futa una-n gura direct lui Barry. Dar PTA nu face asta. Ii zice sa-l ia frumos de maneca pe amaratul ala si sa se retraga intr-un colt unde sa-l instiinteze politicos ca:
sir, I'm gonna crack your fucking head open. Ceea ce-i de 8 ori mai 'socant' (daca pot sa zic asa, pentru ca pe mine - si pe als - nu ma socheza nimic). Tot asa opereza si Wes A. (e o caracteristica a Andersonilor, se pare - dupa cum zicea Judex ). In Moonrise Kingdom: cand e uciderizat catelusul sau cand fata ii schingiueste spinarea baiatului aluia cu foarfecele. Sau - mai vreti? - in Darjeeling Limited, in episodul in care cei trei frati incearca sa-i salveze de la inec pe alti trei copii-frati dintr-un sat prin care treceau. Cand iese Brody din apa cu copilul in brate, care se izbise de stanci intre timp, plin de sange pe fata si pe camasa. Just saying.
PS: Sau in (500) Days of Summer, la scena din autobuz in care tipul izbucneste deodata cu 'I hate this song'... Intr-un film mediocru aia ar fi fost tot. Dar acolo, soferul opreste vehiculul si il invita sa coboare. Just saying.