Originally Posted by Malombra:
|
aşa o fi, mie tot nu-mi place. e extrem de studiat filmul, dar pe mine nu mă atinge. am spus că nu e epoca mea preferată. filmul ăsta are doar exterior pentru mine şi atît. girl with a pearl earring se bazează cred cam pe aceeaşi chestie, filmezi ca să se vadă că tablourile acelei epoci erau în aer, inevitabile. eu prefer filme de genul lancelot du lac, care cu mijloace aproape nule aduc aproape o epocă şi afirmă ceva clar despre umanitatea şi umanismul ei. o fi studiat watteau, dar vizual barry e mult mai digerabil decît watteau. şi, repet, nu-mi place. nici cu thakeray nu mă împac şi, după experienţa modernismului în artă, mă întreb cum mai pot înghiţi cu bună ştiinţă gogoşile rococo-ului tratat doar ca festin vizual şi atît. eu nu pot, dar poate pot alţii. fiecare după posibilităţi.
|
http://ebooks.adelaide.edu.au/s/scho.../chapter2.html
http://www.visual-memory.co.uk/amk/doc/0086.html
Cu siguranta nu e ''doar exterior'' Barry Lyndon , dupa 2001 e filmul cel mai poetic al lui Kubrick. Scene intregi fara dialog, ( cand Barry o cucereste pe Lady Lyndon , duelul din final, etc. ) acompaniate de muzica clasica aleasa magistral; sunt pline de intensitate si emotie, realizate exemplar din punct de vedere vizual si stilistic.
Nu inteleg cum poate sa iti placa arta vizuala si sa nu admiri aceste calitati la Barry Lyndon . Compozitia planurilor, folosirea excelente zoom In-Out( Personajele dominate mereu de imprejurari, etc. ) ,cadrele desprinse din tablouri; laitmotivul celor 2 dueluri , distanta emotionala intre Barry si contesa Lyndon , toate sunt comunicate vizual, liric si au functia lor.
Ce sa ma zic de final, cu ''Piano Trio in E flat'' al lui Schubert pe fundal, si epilogul :
Quote:
|
It was in the reign of King George III that the aforesaid personages lived and quarreled; good or bad, handsome or ugly, rich or poor, they are all equal now
|
Genius, genius, genius.