Da, e buruiana, dar e o bijuterie. Am incercat sa-i gasesc denumirea in romana si n-am reusit. Aproape sigur se gaseste si pe meleagurile noastre, trebuie sa se gaseasca.
Ce mi-a venit cu planta asta? In primul rind, o stiu doar de asta primavara, cind am aflat ca se foloseste ca antidot la piscaturi de urzica, urticarie, poate chiar piscaturi de tintari sau alte vietati.
Am testat-o de cite ori am avut ocazia, adica de fiecare data cind am trecut pe linga un astfel de tufis si frunzele frecate direct pe piele iti lasa o senzatie foarte placuta, ca si cum ai fi folosit cea mai fina crema posibila.
Natura continua sa fie generoasa si daca va aflati in preajma unui cimp de urzici e foarte posibil sa gasiti si antidotul in apropiere.
Primavara buruiana asta trece aproape neobservata, are cam 40-50 cm inaltime si e cit se poate de banala. Dar toamna, wow! ce transformare, de parca se schimba din Cenusareasa in printesa care merge la bal. Am gasit tufisuri mai inalte decit omul, posibil sa fie si expunerea la soare, pentru ca asta primavara parca le vedeam doar la umbra, dar nu numai asta, toamna infloreste; o floare delicata atirnind de un fir abia vizibil. Intreaga planta poate trece neobservata daca nu ai un ochi cautator, pentru ca nu se arata in toata splendoarea decit celor interesati s-o vada.
