|
Martiri fara o cauza...
Desi mi-a fost recomandat acest film ca fiind "bun", am avut mari rezerve in legatura cu el, iar asta cu toate premiile primite. Nu am fost departe de a-l abandona dupa primele 15 minute de efecte speciale care nu mi s-au parut deloc... speciale, ci chiar cu defecte realizare. Atentie, make-up-ul a fost premiat, nu efectele speciale.
In sfarsit, am trecut si peste faptul ca am vazut - din pacate asta am avut la indemana - versiunea in engleza. In fond scancetele, urletele, tipetele si tot ce tine de un B-movie "de groaza" sunt la fel, deci sa zicem ca nici asta nu a contat. Asa ca in cele din urma, din motive greu de argumentat, filmul m-a prins, incet incet, dar sigur, adica exact atat cat sa fiu curios sa-l vad pana la capat. De ce?...
Pentru ca Martyrs migreaza de la un gen la altul, sau mai degraba e un hibrid, fara ca asta sa fie un lucru neaparat bun. Dar nici rau nu e! Combinatiile se asorgeaza cumva. Mai exact la prima vedere e un metis intre un "splatter movie" cu multi hectolitri de vopsea alimentara imprastiata pe pereti, un "torture-gore" movie, aproape japonez si... "ceva" definit tot mai clar catre final, componenta de fantastic a filmului. Aceasta e cea care il face totusi vizionabil, fara a fi plicticos si stupid (o apreciere care ar fi fost nu doar superficiala ci si incorecta).
Ideea exceptionala mi se pare din pacate irosita printre scene lungite inutil si multe multe detalii absurde care parca puteau fi conturate sau sugerate infinit mai bine. Chiar poti derula la un moment dat, pentru ca finalul e cel care face tot deliciul filmului, daca putem spune asa ceva despre un asemenea final.
Cine stie poate altcineva va folosi acelasi scenariu sau aceeasi idee si va realiza altfel filmul, pentru ca ideea are resurse foarte bune. Sa speram ca va fi acelasi lucru, ajustat, modificat, indreptat, fara elucubratii horror (din alta liga cinematografica). Mai exact un Martyrs redefinit si nu un Martyrs II in stare doar sa profite, traditional deja, de succesul unei idei...
O ultima precizare - un martir are intotdeauna o cauza. Martirii din film nu aveau o cauza. Tortionarii nici ei macar nu aveau o cauza, ci doar o curiozitate impinsa dincolo de orice scrupule, fapt care contrasteaza cu valorile morale. Aceasta e de fapt structura de rezistenta nevazuta a filmului, care il face pe spectator sa simta in mod empatic revolta prin subconstientul unei potentiale victime. Un thumbs-up pentru un film "depraved and twysted" undeva in lumea fantasticului, unde orice tabu devine posibilitate artistica.
|