[robertsandu]

Foarte mișto scris, Mercutio. Însă aceasta cură de vulgaritate înseamnă, de fapt, să accepți vulgarul într-un film, nu pentru ceea ce exprimă el, cât pentru simplul fapt că este vulgar. Iar asta este din foarte multe puncte de vedere greșit.

Ce se întâmplă dacă eu nu am nevoie de o cură de vulgaritate, ci în schimb vreau minima decența să nu faci sacrilegiul de a batjocori familia, doar pentru a oferi o plăcere lipsită de sens celor care urmăresc o evadare din monotonie? S-ar putea ca în următorii zece ani să avem nevoie de o cură de optimism în stilul ăsta, pentru că observ o tendință dureroasă a peliculelor de a se orienta spre urât, spre boală, spre suferință sau dispreț. Unele chiar îndrăznesc să se autointituleze drept comedii pe baza a cum lucrează cu aceste concepte.