[Federico]

L-am incercat si eu dar dupa o ora am fost nevoit sa-i spun ce i-a spus Betsy lui Travis dupa ce a parasit revoltata pornocinemaul la care fusese invitata: we're just different. Nu stiam ce sa fac cu filmul asta, nu am inteles ce vrea de la mine. Incepe - mai mult decat aparent - ca un film 'ortodox, serios, chiar solemn (baiatul isi pierde mama; taica-su este preot; au loc promisiuni inlacrimate in jurul Precistei, a saptea beethoveniana ne acompaniaza discret si statornic etc). dar apoi vine aberatia aceea cu blitzvoyeurismul pervers initiat de un anume grupuscul sociopat ezoterico-underground. Desfasurarea subsecventa a acestei olimpiade e dureros de conemplat. Am incercat sa fiu prudent si sa-mi fortez memoria ca sa nu exagerez si sa fiu nederept, dar cred ca ideea asta (sa tragi cu ocularul sub fustele fetelor in modul ala) are un loc asigurat in topul celor mai ridicole idei pe de care am auzit vreodata. Aventurile lui Spiderman mi se par chestii de bun-simt, prin comparatie. Alea macar nu pretind a fi tratate altffel decat cum par. Sunt sigur ca si autorul in cauza de fata nu are intentii duplicitare insa acestea nu tre' sa-mi ajunga la ureche prin intermediul interviurilor si riviurilor, ci din intrinsecitatea filmului. Pe mine, unul, inceputul acestui film m-a indus in eroare. La modul nociv. Mai exista filme care incep inselator si se dovedesc, la final, a fi altceva decat ai fi prezis dupa primii pasi prin lumea lui, dar LE intrece masura, in opinionul meu. Asta nu e creativitate fulminanta, dupa standardele mele, decat la un nivel de maxima superficialitate. Creativitatea mea preferata e aia austera si minimalista de la Haneke, Bela Tarr si Angelopulos.

(am vazut filmul acum vreo saptamana dar nu decisesm sa nu divulg cum mi-a placut ca sa nu ofensez pe cineva, deci chiar daca pan' la urma n-am putut sa-mi tin gura, ai motive sa ma crezi, Twinsen, ca nu am intentii 'reprobabile socialmente', desi, recunosc, n-am incercac sa-mi finisez retorica in sensul asta).