|
poate ce este interesant la film este ca si-a lasat istoria scrisa in imagini. a face un documetar despre isoria filmului, mi se pare inutil,fiindca daca vrei s-o cunosti in profunzime, nu este nevoie sa faca cineva un colaj cu cele mai importante momente care i-au marcat evolutia, de la inceputul secolului trecut si pana astazi. iti poti construi propria viziune, o poti adulmeca singur si evident, trebuie inceput cu temelia: acele filme despre care voi va intrebati mai sus, de ce apar ele inca in topurile specialistilor ca cele mai valoroase din toate timpurile.
nu putem avea pretentia ca suntem cunoscatorii adevarului absolut, dar, istoria in arta, ca in orice, mi se pare a fi lucrul cel mai important pentru a putea avea macar, pretentia ca, am ajuns cumva la miezul ei. filmul nu are o istorie lunga, dar are aceasta particularitate pe care am amintit-o mai sus si mi se pare fascinant,uluitor, ca,aparatul de filmat in stare tehnica rudimentara si putinii oameni care l-au manuit,au putut sa ne lase imagini document de o valoare (intrinseca) inestimabila. ganditi-va ca nu am avut posibilitatea de a cunoaste cu atata fidelitate cum era viata inainte, decat de la aceasta extraordinara inventie si indiferent cat de mult s-a profitat in scop comercial de ea, transformand-o in industrie, cand vine vorba de cele mai valoroase piese ale ei, tot cele din perioada de inceput sunt indicate de specialisti. valoarea intrinseca sau cum vrem s-o definim e data de o caracteristica destul de simpla si relevanta: unicitatea. si cred ca asta spune cam tot. pe de alta parte, mi se pare ca filmul, ca produs artistic, este poate cel mai supus deprecierii, sau uzurii morale, mai bine zis. ori, daca ne gandim la el ca la un produs strict comercial, sigur, putem face in doi timpi si trei miscari topul celor mai valoroase PRODUCTII, dupa zerourile adunate la incasari. dar, cu cat s-ar vinde efectiv aceste pelicule? si putem vorbi de un document in imagini pentru urmasi, in cazul lor?
|