Cinemagia Forum - View Single Post

Malombra · 07 Jul 2012, 20:27

nu te las să vb singur, dar am realizat că noţiunea îmi scapă. adică pentru mine cult înseamnă o serie de atribute estetic-receptive pînă la urmă, însă mai apoi, recitind ce ai scris am văzut că accentul se pune pe receptare şi public, deci oarecum pe elemente de hazard. în sensul că şi mouchette ar putea deveni peste 2 ani un film cult dacă i s-ar redescoperi eu ştiu ce relevanţă pentru moment, cum a fost cu wizard of oz care la ani după ce a apărut s-a trezit încadrat la filme emblematice LGBT. nici nu mai ştiu unde am văzut-citit-auzit chestia asta.

eu cred că treaba asta cu cult funcţionează ca şi revivalurile în muzică. sau ţine de sensibilităţi de moment. nu am văzut majoritatea filmelor din listă, care e prea americanocentrică.
dar despre cele pe care le-am propus aş zice următoarele:
hotel ozon - filmul cult prin excelenţă, cînd l-am văzut asta mi-a venit prima oară în minte. e filmul care după atîtea decenii rămîne underground cu atîta vigoare, că nu l-ai scoate din underground nici dacă l-ai da la televizor la ore de vîrf. şi e cult pentru că are o scenă care îl face să şchiopăteze şi sunt sigură că scena aceea e conştient plasată acolo, e lingura aia de oţet care strică tarta cu bună ştiinţă. pentru că fără lingura aceea de oţet nu ar fi fost decît o altă capodoperă cehă printre atîtea - multe şi calofile - altele.

trash humpers şi gummo - bine, chiar nu ştiu cum să justific astea, dar cred că îşi au locul acolo. gummo probabil pentru soundtrack. humpers e unul din filmele cele mai divizive ever, de la superlativ la groapă de gunoi în ce priveşte receptarea, cel puţin printre oamenii pe care îi cunosc.

withnail and i - bine, e haios şi conţine unul dintre cele mai mari cuie pe care le-am văzut vreodată, dar altfel nu ştiu ce l-ar putea face cult. vorbeşte despre condiţia studentului la actorie, dar aşa şi Carrie vorbeşte despre condiţia studentei cu puteri paranormale.

Mujo şi Heroic Purgatory - chiar au potenţial de filme cult, dar probabil sunt prea artsy pentru cult, deşi tematica e orice numai numai nu pudibondă.

werner shroeter - camp, ultracamp chiar, dar îmi place, moartea mariei malibran

radley metzger - i se aplică perfect duma aia cu so bad it's good -lickerish quartet şi camille 2000, dar nu lui cat and the canary.
şi, ca o chestie personală - urăsc brazil şi mai ales the big lebowski, pe care îl găsesc dezgustător

.

07 Jul 2012, 20:27	#5
Malombra Guru Join Date: Feb 2012 Location: Guillaume-en-Egypte Posts: 1,473	nu te las să vb singur, dar am realizat că noţiunea îmi scapă. adică pentru mine cult înseamnă o serie de atribute estetic-receptive pînă la urmă, însă mai apoi, recitind ce ai scris am văzut că accentul se pune pe receptare şi public, deci oarecum pe elemente de hazard. în sensul că şi mouchette ar putea deveni peste 2 ani un film cult dacă i s-ar redescoperi eu ştiu ce relevanţă pentru moment, cum a fost cu wizard of oz care la ani după ce a apărut s-a trezit încadrat la filme emblematice LGBT. nici nu mai ştiu unde am văzut-citit-auzit chestia asta. eu cred că treaba asta cu cult funcţionează ca şi revivalurile în muzică. sau ţine de sensibilităţi de moment. nu am văzut majoritatea filmelor din listă, care e prea americanocentrică. dar despre cele pe care le-am propus aş zice următoarele: hotel ozon - filmul cult prin excelenţă, cînd l-am văzut asta mi-a venit prima oară în minte. e filmul care după atîtea decenii rămîne underground cu atîta vigoare, că nu l-ai scoate din underground nici dacă l-ai da la televizor la ore de vîrf. şi e cult pentru că are o scenă care îl face să şchiopăteze şi sunt sigură că scena aceea e conştient plasată acolo, e lingura aia de oţet care strică tarta cu bună ştiinţă. pentru că fără lingura aceea de oţet nu ar fi fost decît o altă capodoperă cehă printre atîtea - multe şi calofile - altele. trash humpers şi gummo - bine, chiar nu ştiu cum să justific astea, dar cred că îşi au locul acolo. gummo probabil pentru soundtrack. humpers e unul din filmele cele mai divizive ever, de la superlativ la groapă de gunoi în ce priveşte receptarea, cel puţin printre oamenii pe care îi cunosc. withnail and i - bine, e haios şi conţine unul dintre cele mai mari cuie pe care le-am văzut vreodată, dar altfel nu ştiu ce l-ar putea face cult. vorbeşte despre condiţia studentului la actorie, dar aşa şi Carrie vorbeşte despre condiţia studentei cu puteri paranormale. Mujo şi Heroic Purgatory - chiar au potenţial de filme cult, dar probabil sunt prea artsy pentru cult, deşi tematica e orice numai numai nu pudibondă. werner shroeter - camp, ultracamp chiar, dar îmi place, moartea mariei malibran radley metzger - i se aplică perfect duma aia cu so bad it's good -lickerish quartet şi camille 2000, dar nu lui cat and the canary. şi, ca o chestie personală - urăsc brazil şi mai ales the big lebowski, pe care îl găsesc dezgustător .