Singurul film de Jodorowsky pe care l-am vazut pana acum a fost "El Topo", acum vreo 10 ani. M-am bucurat ca "Santa sangre" a fost propus si ca mi s-a oferit ocazia sa incep sa umplu un mare gol din cultura mea cinematografica.
Filmul este impartit in doua parti inegale. Prima este un flashback care construieste cadrul traumei personajului principal (moartea violenta a celor doi parinti): lumea circului, fanatismul religios, sexualitatea pentru care Fenix pare mult prea tanar etc. A doua parte, care se desfasoara intr-un cadru urban, contemporan, iar personajul principal este acum un tanar adult, este in esenta un film horror, un giallo cu pedigree, care se abandoneaza cu fiecare scena in lumea interioara a lui Fenix.
"Santa sangre" este plin de imagini care iti opresc inima in loc: sicriul urias al elefantului transportat prin oras, aparitia mamei intr-un sarcofag in timpul secventei cu La Santa, victimele lui Fenix ridicandu-se din morminte, reuniunea cu Alma etc. Cred ca este foarte eficient ca simplu film de groaza, dar are in plus aceste imagini care nu puteau sa vina decat din mintea unui realizator de exceptie, care se incumeta sa submineze o naratiune relativ lineara si straightforward cu astfel de delicii suprarealiste. As trasa aici si paralela cu "El Topo", un film care pare sa se petreaca intr-un fel de atemporalitate. Desi plasat intr-un cadru mult mai bine definit, atmosfera din "Santa sangre" nu este cu nimic mai familiala.
De-a lungul filmului iti fac aparitia mai multe simboluri religioase si mitologice, unele dintre ele preluate (pasarea Phoenix, figura cristica), altele inventate (mitul fetei careia i-au fost retezate bratele si a carei sange a devenit sfant fiind motorul principal al actiunii). Jodorowsky face apel la numeroase repetitii ale acestora, in special la taierea bratelor, care este imaginea centrala a acestui film. Alte filme se folosesc de crucifixuri sau citate din Biblie ca obiecte fetis sau pentru a-si impopotona universul vizual sau ideatic al filmului, care altfel ar fi destul de slab. La Jodorowsky, insa, am impresia ca folosirea acestor motive nu este deloc gratuita. Cred ca filmele sale sunt o invitatie de a privi mitologia crestina dintr-un alt punct de vedere si de a proba validitatea acestor mituri in ziua de azi. In aceasta ordine de idei, faptul ca Cristos-ul din acest film este un tanar evadat de la un azil de nebuni care sufera de halucinatii si are o constiinta razbunatoare, mi se pare foarte relevant.
Singur, filmul poate fi privit ca pe o variatiune pe tema "Psycho", dar cred ca diferenta cruciala dintre cele doua filme (fara sa incerc sa iau partea vreunui) este ca Jodorowsky empatizeaza cu personajul sau principal, care este vazut ca o victima a unei copilarii cel putin dubioase, ajuns un tanar adult macinat de o constiinta incarcata, a carui identitate pare sa fie rupta in doua, recreand imaginea celor doi parinti ai sai: de la tata a mostenit un tatuaj, talentul de aruncator de cutite si puterea de a hipnotiza oamenii, iar mamei ii da viata in fiecare zi prin supunerea mainilor vointei acesteia.
Mi-a placut foarte mult filmul si mi-e teama ca va fi o competite serioasa pentru celelate filme din turneu (evident, din punctul meu de vedere, dar asta conteaza mai putin...)
3.5 stele
Later edit & Off-topic: Referitor la paralela cu "Psycho"... Da, e cam acelasi storyline, dar cred ca filmul cu care "Santa sangre" se aseamana cel mai mult este "De vierde man", al lui Paul Verhoeven. Desi acesta este mai degraba ironic si nu par sa aiba nimic in comun la suprafata, cred ca exista anumite asemanari de stil intre cele doua filme, precum si dezinvoltura cu care jongleaza cu genurile cinematografice.
__________________
"And in case I don't see ya: good afternoon, good evening and good night!"
(Jim Carrey - "Truman Show")
http://poisonwhiskey.blogspot.com/
Last edited by MinRep : 06 Jul 2012 at 14:48.
|