|
Am ramas intr-un mic impas la terminarea filmului in sensul ca nu stiu exact ce am vazut sau ce n-am vazut sau poate ce trebuia sa vad. Probabil exista ceva ce am ratat, un inteles sau o experienta.
Daca e sa abordez filmul asta rational simt ca as face o greseala, nu cred ca are vreo anumita idee, pare a fi despre inocenta, dar mai ales despre sensibilitatea unui copil la ceea ce-l inconjoara, despre cat de usor poate amesteca realul cu fictiunea. Daca asta vrea sa transmita la un nivel cognitiv ma declar deloc impresionat. La nivel emotional m-a prins cu atat mai putin, n-am simtit mai nimic pentru niciun personaj, nici macar pentru Ana.
Mai exista vizualul, si cred ca mai toata lumea de pe aici stie cat de mult apreciez vizualul unui film, dar culmea e ca nici aici n-am fost cu adevarat impresionat. Da, fara doar si poate exista imagini frumoase in filmul asta, dar mi se pare ca ele nu functioneaza sincron cu restul filmului. Imaginile frumoase par doar imagini frumoase si atat, nu mi-au comunicat nimic, nu adauga nimic povestii, nici emotiilor. Un artist adevarat se foloseste de frumusetea unei imagini pentru a adauga sens, pentru a-si sustine ideea, pentru a-si sustine personajele si emotiile lor. Asa face Tarkovski de exemplu sau Angelopoulos, Wong Kar Wai, Malick etc. Oricum n-am ramas profund impresionat nici de imagini ca tablouri de sine statoare, desi sunt cateva cadre foarte valoroase.
As mai adauga ca unele scene mi s-au parut in plus, am simtit ca nu adaugau absolut nimic filmului. Unele dintre ele poate vroiau sa arate o anumita disfunctionalitate in familie si ma refer aici la scene cu mama sau tatal infatisati singuri facand lucruri aparent lipsite de vreo relevanta. Filmul pare sa vrea a prezenta o raceala intre membrii familiei, in special intre soti, de unde sa zicem ca ar deriva si unele probleme ale copiilor. Exista o oarecare ambiguitate intentionata a filmului. Asta poate functiona in dublu sens, in functie de spectator.
Presupun ca ar mai fi o metoda de a vedea filmul asta, anume ca un poem, dar un poem cinematografic presupune, pe langa vizualul superb incarcat de semnificatie (lucru care mi se pare absent aici), o incarcatura emotionanta puternica, iar eu n-am simtit asta de nicio natura.
Cu mare parere de rau, mai ales pentru ca eram pregatit sa-mi placa filmul asta, ii dau thumbs down, desi as vrea sa mai vad macar o propunere din partea lui varu.
|