Am fost ieri la
Inni. Chiar că minimalist filmul, dar mi-a plăcut mult. Puţine replici iar în rest muzica lor superbă. Dar nu am înţeles care a fost faza cu lampa stroboscopică. Lucrul deranjant a fost faptul că adormise unul şi sforăia de mama focului. A fost amuzant când s-a terminat filmul şi s-a trezit speriat de aplauzele publicului.
Trebuie să văd primul documentar pentru că mă apucasem acum vreo lună să îl văd şi nu mai ştiu de ce l-am oprit.
Ziceam că revin cu câteva lucruri spuse de Kjartan Sveinsson. În primul rând înainte să apuce să vorbească eu deja eram cârcotaşă pentru că fix când a ajuns la TIFF lounge era cu ţigara în mână şi şi-a aruncat-o pe jos. M-a mirat lucrul, dar a intrat un pic în cort, apoi a ieşit şi şi-a luat ţigara de jos. No, ăsta da şoc!
Alte lucruri pe care mi le mai amintesc că le-a menţionat a fost faptul că nu îi place deloc etichetarea asta a muzicii (ei fiind consideraţi cântând post-rock), este o persoană deschisă şi se inspiră din toate lucrurile pe care le vede (de la cărţi citite, la expoziţii văzute, la oamenii întâlniţi), nu prea mai ascultă muzică (spunea că ascultă când face curat prin casă Bob Marley) şi că deşi nu este un admirator al lui Britney Spears, ea are câteva piese unde se aude basul foarte bine şi îi plac.
A vorbit un pic despre faptul că limba inventată de trupă sunt doar cuvinte care au considerat că merg bine cu piesele. Nu îi plac implicările politice, şi de asemenea nu ar face muzică pentru advertising pentru că el consideră că muzica este a omului şi nu trebuie stricată cu alte lucruri.
De asemenea, a mai precizat în legătură cu Bjork că "we almost did it once" referindu-se la o colaborare, spunând că s-ar putea să facă una pe bune pentru că oarecum asta vine firesc. Spunea că ar exista o posibilitate ca trupa să vină la anul în concert în România în turneul lor de promovare a noului album.
Seara, după proiecţia filmului, nu am mai stat la Q&A deşi eram curioasă să aflu un pic mai multe despre film.
Am văzut şi
Portocala Mecanică. Mă bucur că am reuşit să văd filmul într-un sfârşit. Spre ruşinea mea e prima dată când l-am văzut, dar a meritat să îl văd prima dată la cinema.
Azi cred că voi servi
Iron Sky în Piaţa Unirii, cu toate (cele două) bluze pe care le am la mine.
Proiecţia se va ţine cu siguranţă pentru că nu va ploua, doar va fi foarte frig. Se pare că au fost cumpărate peste 500 de bilete în avans.