L-am văzut și eu. Întâi aș vrea ca dido, să nu aducă în discuție religia, divinitatea. Există thread în cafenea pentru asta. Fiecare cu credința lui...
Acum să revin la peliculă: Acum mi-e clar că cinematografia scandinavă e, părerea mea, cel mai bun lucru care se putea întâmpla cinematografiei mondiale. Toate filmele scandinave văzute de mine până acum au ceva ce restu' n-au. ( inclusiv cele gore / horror )
Totuși, filmul ăsta mi-a dat o senzație de nimic. Adică nu-mi era nici milă de vr-unul din personaje, nici amuzat n-am fost ( nici n-aveam cum ). Pur și simplu m-am uitat la film, fără pauze și fără să vreau să-l opresc. Foarte rar se întâmplă ca să stau lipit de monitor la un film fără să fac pauze. Singurul moment în care am simțit un nod în gât a fost exact la început când Lylia s-a despărțit de mă-sa, scenă foarte încărcată emoțional chiar dacă de abia cunoșteam personajele.
Despre scenele cu îngeri: nefolositoare, trebuia păstrată maniera realistă a filmului. singurul lucru folositor la aceste scene e că mi-au amintit că tre'să revăd
Den brysomme mannen, singurul film pe care nu l-am înțeles în totalitate.
Thumbs Up
Dacă nu participam la "competiția" asta, îmi părea rău. Am descoperim până acum două filme pe care probabil, le vizionam doar din greșeală. De asemenea, realizez că filmele astea serioase sunt chiar faine, și nu mă plictisesc. Abia aștept să văd ce urmează...