[Mercutio]

filmul este o critica acerba, un portret cu vitriol (cum spunea cineva) al societatii contemporane. si nu e vorba exclusiv de societatea austriaca, ci de occident in general, cred. e de-a dreptul ideologic filmul. chiar de stanga as spune. e o diatriba la adresa capitalismului si a felului in care acesta influenteaza relatiile dintre oameni. Seidl e documentarist: lucru evident in film, dar e ceva interesant aici pentru ca filmul aduce a documentar doar prin modul de filmare. un documentar insa, cel putin unul care se respecta, atunci cand trateaza o controversa, reda mai multe puncte de vedere, si pro si contra, este mai ponderat. ori aici avem de-a face cu un film de fictiune (mi se pare ca e primul realizat de Seidl), un film de autor, cu alte cuvinte opinia autorului. iar acesta din urma isi rezerva dreptul de a fi critic, de a reflecta realitatile asa cum le vede el, de a transpune in film doar unele aspecte negative pentru a sublinia anumite idei.
ceea ce mi se pare dramatic e faptul ca toate aceste episoade si personajele din ele sunt cat se poate de verosimile. societatea actuala, parca ar vrea sa ne spuna autorul, transforma oamenii in niste fiinte avide, vorace, care isi pierd incet-incet umanitatea: vezi batranul care aduna alimente in subsol ca un harciog, tanarul care isi considera prietena ca fiind proprietate personala, cuplul despartit care imparte casa, specialistul in alarme lipsit de scrupule, detinatorii de automobile care ar fi stare sa omoare pentru o zgarietura. insa cel mai sugestiv dintre personaje mi se pare ca e tipa smintita care recita reclame si topuri de magazine, reprezentand simbolul nebuniei spre care ne poarta aceasta societate.

NOTA: 3***