[Federico]

Ma mai uitam zilele aste a nustiucata oara la Michael Clayton, dar asa, ca insotitor in drumul catre somn, nu serios, si parca mi s-a infatisat mai grandios decat la oricare din precedentele vizionari. Bine, acum nu l-am vazut integral.

Voi ati observat cu scena incepe filmul asta? Sedinta aia avocateasca furibunda si frenetica la care participa cred ca cel putin 50 de persoane. Bai, voi ati vazut ce-i acolo? RE-A-LI-TA-TE! E cam scurt planul de ansamblu ca sa rivalizeze cu intro-ul Godfather-ului, dar orisicum, e un pui demn de asa ceva. Si cei doi actori care detin un minim de proeminenta fata de restul multimii (unul din ei e Sidney Pollack) se angajeaza in niste gesturi de o autenticitate zdrobitoare si uluitoare.

Sunt mai multe scene de asa factura, cu un numar relativ mare de personaje ultra-secundare si episodice dar intricate in inefabilul unui backstory atat intens, complex si sanatos... e uimitoare performanta filmului in astfel de momente. Iese la rampa aici principiul pentru care il remarca Gorzo pe Puiu cu Aurora lui - arta de a ridica intrebari fara a raspunde la ele. Exact cum s-ar intampla in viata reala daca tu ai intrude in cursul unor evenimente sociale de care esti complet strain, si te tot pomenesti cu idei/intrebari/propozitii care iti flutura pe la ureche si pe care nu esti capabil sa le conectezi cu ceva ca sa capete vreun sens, iar emitatorii lor nu se sinchisesc sa apeleze la explicitari aluzivo-aproponiste care sa te dumereasca pe tine.

Si acting-ul, Iisuse, ce nivele frizeaza pe laturi atat de arierate (adica din spate, secundare). Tot pe la inceput, clientul bastan al firmei pentru care avocateste si Michael care are un accident de masina si suna dupa ajutor. Grimasa condescendent-veninoasa pe care o emite cand ii reproseza dezamagit pana-n centrul pamantului lui MC :Well, he misspoke./
About what?That you’re the firm’s
fixer? Or that you’re any good at it?... e hair-risig in verosimilitate; si gestul cu mana cand se apropie de paroxismul furiei turbate egocentric-inspaimantate, si apoi cireasa livrata din toti bojocii cu: what the fuck was he doing running in the middle of the street at midnight, you answer me that. - absolut devastator cum transpare egocentrismul extrem care il impiedica sa conceapa asemenea probleme, obiectificand submisiv si auto-subordonator tot ce-i iese-n cale. Just sayin.