[PoliFanAthic]

Recunosc ca mi-am pus de la bun inceput intrebarea daca nu cumva filmul va fi o dezamagire. Nu de alta, dar au fost niste lucruri in carte care mi s-au parut greu de ilustrat si viziunea distopica mi-a lasat impresia ca e lipsita de esenta, mai mult un cadru generic la o poveste pe care am mai vazut-o intr-o oarecare masura in Battle Royale. Mici spoilere urmeaza.

Pana la urma n-a fost asa si lumea filmului mi s-a parut bine conturata. Povestea este redata cu mare fidelitate, chiar daca se sacrifica mai multe elemente care defineau personajele ceva mai clar. Cea mai mare problema consta in tranzitia de la persoana intaia la persoana a treia, care e reusita de regula, dar da nastere si unor juxtapuneri iritante.

Filmul se comporta bine gratie, nu in mica parte, lui Jennifer Lawrence, care reuseste sa-si nuanteze personajul cu destula subtilitate si naturalete. O posibila critica ce am auzit ca s-a adus prin sala era ca povestea se taraganeaza in anumite momente si e oarecum lipsita de umor, de remarcile taioase si directe care se regaseau in carte. Daca stau sa ma gandesc, stilul in care este scrisa cartea nu este unul care sa accentueze umorul, deoarece apasarea existentei/supravietiurii este pur si simplu prea mare. Totodata, chiar daca uneori e mai lent, mie nu mi s-a parut nejustificat de lung filmul.

Ceea ce nu m-a multumit este maniera in care s-a tratat asa-zisa poveste de dragoste, care e simplificata, in stil twilightian, pentru a picta inca de la bun inceput imaginea asta a fetei rupta intre doua iubiri. Nu cred ca acest aspect a avut mare importanta in prima carte, tot accentul fiind pus, in mod justificat, pe lupta pentru supravietuire. In general relatiile dintre personaje nu sunt explorate prea mult, precum se vede si in cazul lui Rue, cand am avut impresia ca daca nu erai familiar cu contextul mai detaliat din carte, relatia dintre ea si Katniss era prea schitata si nu iti permitea sa creezi o legatura emotionala cu personajul.

As mai aduce in discutie aspectul PG-13, care limiteaza capacitatea de redare a ororii jocurilor. Scenele de macel, editate confuz si fara claritate, sunt lipsite de impact, astfel ca unul din elementele cheie ale scenariului, anume inumanitatea situatiei si maniera in care niste copii ajung sa se ucida unii pe ceilalti, este trecuta, metaforic vorbind, pe mut.

Dar bun, trebuie acceptat ca atare, ar fi fost imposibil sa se faca un film cu un asemenea buget care sa fie necompromitator, sa redea o lume cu adevarat intunecata, caci pana la urma nici cartea nu o face in mare detaliu. E doar un aspect psihologic care ar fi fost interesant de (re)explorat. Orisicum, filmul mi-a placut, apeland tanarului din mine, si sper ca cele viitoare sa nu decada mai mult intr-o poveste dragoste decat este nevoie.