Bine, hai sa fiu si specific, daca asta vrei. Filmul asta e pe de o parte o prezentare a vietii unui om, Michal Toporny care provenind dintr-un mediu umil rural urca pe scara sociala prin ambitie, munca grea dar in principal datorita obedientei fata de sistemul comunist. Pe de alta parte ar vrea sa fie un comentariu asupra evenimentelor istorice care se produc de-a lungul vietii protagonistului.

Ca portret psihologic filmul esueaza lamentabil, pe de o parte pentru ca in mod clar realizatorii nu au capacitatea de a portretiza o fiinta umana si pe de alta parte pentru ca oricum Michal e pentru ei mai mult o unealta pentru critica adusa regimului. De exemplu, omul nostru nu are un singur moment fericit. Ever. In toata viata. Sincer nici nu am apucat sa vad cand s-a casatorit prima data. Poate am clipit o secunda si am pierdut o metafora vizuala foarte inventiva care simboliza nunta. Oricum o paraseste rapid pentru a doua, scena in care ii face curte acesteia fiind la fel de "expresionista" ca buldozerul.

Apoi incepe mai cu spor partea de "critica sociala". Aceasta se rezuma astfel: avem doua personaje care se selecteaza, prin rotatie, intre sefu' cel mare, Michael, un inginer si un reprezentant al partidului. Personajul aflat mai sus pe scara sociala urla la cel aflat mai jos. Repeat ad nauseam. Ocazional apare cate un interludiu in care un taran ii taie capul unui muncitor care ii ameninta modul de viata. Evident asta presupune alte urlete, care de data asta sunt explicabile. Nu e placut sa ti se taie capul cu toporul! Pana si clipa cand ajunge director general, realizatorii nu ii permit bietului Mihal un moment de bucurie - vezi Doamne chiar atunci il parasise a doua nevasta pentru altcineva! Apoi pare ca moare, dar totul e tratat din nou foarte metaforic , cu apa curgatoare, focuri arzatoare si lumina care se stinge, incet, incet...

Am fost destul de specific acum. Malombra?