[MinRep]

Vredens Dag
Datorita istoriei lor, danezii si povestile cu vrajitoare merg mana in mana. De la "Haxan", pseudo-documentarul mut al lui Benjamin Christensen, la "Antichrist"-ul lui von Trier, vrajitoria este o tema care tot revine in filmele danezilor. Dreyer insusi a abordat tema de mai multe ori, iar coflictele religioase par sa fie in centrul preocuparilor sale.
"Vredens Dag" este bazat pe un caz real, documentat de justitia vremii. Anne, sotia nesatisfacuta a unui pastor (sau cum se numesc) mult mai batran incepe o relatie cu fiul acestuia, Martin. Cand batranul moare brusc, Anne este acuzata de vrajitorie. Incapabil de a-si accepta propriile sentimente si dorind sa scape de sentimentul de vinovatie, Martin se alatura acuzatorilor. Dezamagita, Anne isi semneaza propria condamnare.
Dreyer compune filmul din care lungi, luminate expresionist, punand accent pe reconstituirea spatiului in care se petrece actiunea (camera in care pastorul moare, capela in care are loc inmormantarea, casa saracacioasa a batranei care poate chiar este o vrajitoare), dar si pe fetele actorilor, foarte expresivi chiar si in medium sau long shots. Iar toata regia pare sa convearga inspre figura necrutatoare a interpretei rolului principal, Lisbeth Movin. Ea reprezinta centrul moral al acestei povesti, singurul personaj care se cunoaste pe sine si, in consecinta, sortita pierzaniei, in acest Ev Mediu intarziat.


Stroszek
Iarasi, unul dintre Herzog-urile mele preferate, despre mirajul Americii, care s-a dovedit destul de generoasa cu talentatul cineast german, dar poate nu la fel de mult cu imigrantii saraci precum Stroszek. La fel ca toate filmele lui Herzog, si acesta este un film despre insanity, care pune stapanire pe om in momentele sale de maxima frustrare si/sau alienare. E drept, Bruno S. e o prezenta mult mai calma decat Kinski (sau Nicolas Cage), dar nebunia sa auto-distructiva pune stapanire pe el in final, iar Herzog ii abandoneaza povestea oarecum in coada de peste pentru a filma niste gaini dansand isterizant pe o melodie de carnaval. "Stroszek" este pesimist atat ca satira sociala, cat si ca film existential - nu e de mirare ca unii s-au sinucis in timp ce se uitau la el .


Vot: Dreyer (not an easy choice)