Supraevaluatul Sleepers (1973)
Mai mult fiction decat science, mai mult Buster Keaton decat Diane Keaton, Sleeper nu este unul dintre cele mai vrednice de lauda filme ale lui Woody Allen. Amenintarea cu spararea creierului nu vine de la regimul totalitarist-distopic ci de la filmul in sine, care abunda in poante bufe si umor fizic nu foarte rafinat.
Totusi, prin toata fugareala si scalambaiala pe fond de muzica de jazz, parodie indoielnica a comediilor mute, se disting cateva scene nostime si cateva replici amuzante. De pilda iesirea din capsula criogenica si despacheterea din staniol, identificarea anticelor poze cu personalitati uitate de sute de ani:
"Acesta era Josef Stalin. Era un comunist, nu m-am dat prea tare in vand dupa el, avea o mustata urata, o gramada de obiceiuri proaste. Asta e Bela Lugosi. A fost primar al NY pentru un timp, poti vedea aici ce i-a facut acest lucru, stii... Asta e uh... Charles DeGaulle, el a fost un faimos bucatar francez, a avut prorpriul sau show de televiziune, iti arata cum sa faci sufleuri si omlete si de toate..."
Luna: Imi rozi unghiile!
Miles: Fac asta pentru ca esti foarte tensioata.
Adica vreo cateva grame de aur intr-o tona de steril, senzatia per ansamblu fiind ca inca nu e "acel Woody Allen" din filmele cu umor mult mai intelectual de mai incolo. Pe scurt un film care merita vazut doar ca "o curiozitate" si... de curiozitate, dar nu un film de colectie.
Ma asteptam la un pic mai mult. Poate de asta am fost si atat de vehement...
|