Originally Posted by Liviu-:
|
Twinsen, no offense, dar chiar ma doare undeva de impresiile altora despre filmul ala. Tu ai fost tot timpul sustinatorul impresiilor personale despre un film, ar trebui sa realizezi ca ceea ce simte cineva cand vede un film e foarte diferit de ce simte altcineva. N-am de gand sa continui pe subiectul Drive, mi-am batut gura degeaba pana acum si n-am de gand sa explic ceva ce e in primul rand personal: modul in care traiesti, simti si intelegi un film.
|
Da, impresiile personale sunt ceea ce conteaza pentru fiecare. Insa nu cred am fost vreodata sustinatorul ideii ca ar trebui sa "te doara undeva" de parerile personale a altora. Mie daca imi place un film, il sustin si comunic inclusiv cu cei carora nu le place. Daca ne blocam in "gusturile sunt personale" asta aduce mult cu "gusturile nu se discuta" si atunci care mai e rolul unui forum de filme?
Quote:
|
Apropo de Never let me go, uite, mie mi s-a parut un film extrem de banal, desi a avut cateva roluri bune. Cred ca a avut o idee foarte buna, dar povestea decurge mult prea rapid si mi s-a parut ca lasa niste gauri (emotionale, nu de scenariu). Cred ca filmul s-a terminat prea rapid. Sunt sigur ca si tu ai aceeasi impresie despre Drive.
|
Never Let Me Go a fost in buna masura o dezamagire pentru mine, exact din motivele enumerate de tine: gauri emotionale si poveste prea rapida. Imi place mult Ishiguro, deci am citit cartea imediat cand a aparut si m-a impresionat. Dar e genul de adaptare extrem de dificil de facut intr-un film de doua ore. Am apreciat la film interpretarile excelente ale lui Mulligan si Garfield si ca a reusit sa surprinde ceva din melancolia cartii.
Despre Drive nu am nici pe departe aceeasi impresia pe care o ai tu despre Never Let Me Go. Drive pentru mine e senzatia pe care o am cand merg la un restaurant elegant, admir bunul gust cu care e decorat, tacamurile de argint, serviciul impecabil a personalului. Dar in meniu au doar cartofi prajiti si cotlet de porc.