[Federico]

In legatura cu prima nelamurire, ma refeream la asta: Nicolas Winding Refn’s Drive is about the rush of movies. It’s about the love a moviegoer has for film and the tragic maze the moviegoer constructs in that love and addiction, placing him on a tense border with reality.


La a doua sunt in ceata si eu. Adica, inteleg noima explicita a acelei adunaturi de cuvinte dar nu vad ce relevanta avea mentionarea acelei informatii pentru urmarirea ideilor filmului.

ceea ce face el e o greseala pe care doar criticii amatori o fac. intra pe un teren foarte alunecos, cel al interpretarii. aici, nene, poti s-o tii asa la nesfarsit. problema e ca putini te iau in serios.
as vrea sa aflu cateva argumente privind regia, ce criterii au avut cei de la cannes, de exemplu, nu speculatii.

Pai, de ce sa nu-l iei in serios daca-ti aduce argumente? Nu tre' sa-l crezi pe cuvant pe criterii de autoritate. Cum ai face cu filmmaker-ul insusi, de exemplu. Asta ai vrea tu, nu? Sa mergi la sigur pe ce spune autorul cu gura lui ca a vrut sa puna in film. Insa Bordwell ne invata ca mai intelept decat sa intrebi "ce a vrut sa spuna autorul?" sau "de ce a bagat autorul elementul asta in cadru?", este sa intrebi "cum imi afecteaza perceptia mie perceptia filmului prezenta respectivelor elemente?". Si in cazul asta nu mai exista speculatii. Sau exista doar speculatii. Iar parerea autorului nu e cu mult mai pregnanta decat a unui spectator oarecare.

In fine, mai erau multe afirmatii absolut dement de pretentioase ale recenzentului nostru, insa daca nu va intereseaza... maybe it's for the best sa le rumeg eu singurel validitatea si sa nu astept la altii.
De exemplu (unele din preferatele mele):

Retreading back to the bloody elevator, after Irene has walked away in horror from the Driver’s boiled-over rage, Refn shows the Driver breathing in slow motion, the Scorpion on his back seeming to be a living entity after its impulses have fed on prey. The Driver transcends his references and becomes a new cinema god.

The Driver, like the audience, is safe by the window -- or the screen. But when the plot shifts gears, and gangster assassins surround a hotel room where he’s held up with the duplicitous moll Blanche, the window is busted open. The lines between fantasy and reality are broken, baptized in blood. The Driver kills his assailants with stunning reflexivity, his face streaked with red. He looks behind him and sees that bathroom window, shot open, the air blowing in. The screen has opened up and his badass fairy tale unfurls.

Si nu duc deloc lipsa de plauzibilitate...

Miza e in coltii unui caine care se indreapta spre carnea ta, nu in eleganta saltului sau. E diferenta intre o chelnarita care iti ureaza pofta buna si mama ta care iti ureaza pofta buna. E distinctia intre un test de personalitate si testul de intrare la facultate. Miza apare cand te-ai pierdut pe un munte, e ger, se face noapte si descoperi ca smartphonul super cool pe care l-ai luat la oferta de la Zapp, nu are acoperire acolo.

Stil excelent, relevanta analogiei pt notiunea de miza in cadrul unu film - mediocra.

dialoguri inteligente nu.

- Where should I put this?
- Uhh.. in the kitchen.