Cinemagia Forum - View Single Post - 2046 vs. O melissokomos vs. Exotica vs. All About Lily Chou-Chou

varu · 28 Oct 2011, 22:41

2046

L-am vazut acum cateva luni pentru prima data, l-am revazut azi in acelasi loc, intr-o solitudine ce tine de factori externi despre care nu vreau sa intru in detalii. In ambele cazuri mi s-a parut o experienta delicios-dureros-cutremuratoare, filmul asta merita vazut si revazut, dat stop, ingerat cu lingurita ca mousse-ul de ciocolata.
Filmul e privit ca o sora mai putin fermecatoare a lui "In the mood for love". Pretextul e continuarea povestii lasata intr-un punct mort (al iubirii) de "In the mood for love". Chiar si personaje din "Days of being wild" se perinda trecator prin cadru. De fapt e un compendiu al tuturor motivelor celorlalte filme ale lui WKW. Atat vizual cat si tematic: imposibilitatea si cruzimea iubirii, melancolia, oameni care isi duc zilele puratandu-si inima grea, traindu-si viata in inima lor si nereusind prin contactul cu lumea reala sa-si potoleasca lumea care e in inima lor. Memoria inimii versus timpul lumii fara memorie (100 hours later, 1000 hours later, doesn't matter). Pe asta isi sustine WKW constructia.

Daca e sa extrag esenta filmului, despre ce e vorba (ma feresc sa folosesc cuvantul ideea, pentru ca e un film ce se adreseaza primordial inimii), sa-l epurez de toate amestecurile cromatice in care-l invaluie WKW, nu e nevoie s-o zic cu cuvintele mele, pentru ca explica Mr Chow mai bine decat o pot face eu, intr-o scena de ti se ridica parul de pe brate cand ii auzi vorbele peste Casta Diva divina featuring Angela Gheorghiu:

Love is all a matter of timing. It's no good meeting the right person... ...too soon or too late. If I'd lived in another time or place... ...my story might have had a very different ending

Mai vreau sa mai zic asta:
Daca tema e aceeasi a memoriei iubirii neimplinite si vizual constructia e la fel de spectaculoasa, de ce 2046 e considerat de majoritatea filmul inferior lui In the mood for love?
Unde se pierde din magie?
Raspunsul meu la intrebarea asta consta intr-o alegere estetica facuta de WKW, despre care am citit. Si in In the mood for love cei doi protaginisti au filmat scene in care tandretea era explicita: saruturi, mangaieri, contact fizic. Ca intr-o arta poetica, WKW le-a suprimat pe toate la montaj. Decizie regizorala geniala luata intr-un moment. Tandretea povestii s-a construit exclusiv prin sugerare: priviri, urcari-coborari pe scari in spirala, muzica latino versus gesturi inghetate, stiti tot arsenalul.
Fix explicitarea, pasul in plus aratat in tandrete trage 2046 in jos. Rujul intins pe fata lui Su Li-zhen. Furoul lui Bai Ling. Farmecul lui Wong Kar Wai scade cand patul scartaie si oamenii se zgarie. Zic eu.

In rest nu am ce sa reprosez acestui film. E unul dintre filmele pentru care iubesc filmele, face parte din specia aia analizata in alt topic a "filmelor care e de ajuns sa te satisfaca vizual ca sa conteze deplin"

28 Oct 2011, 22:41	#39
varu Guru Join Date: Jan 2006 Posts: 808	2046 L-am vazut acum cateva luni pentru prima data, l-am revazut azi in acelasi loc, intr-o solitudine ce tine de factori externi despre care nu vreau sa intru in detalii. In ambele cazuri mi s-a parut o experienta delicios-dureros-cutremuratoare, filmul asta merita vazut si revazut, dat stop, ingerat cu lingurita ca mousse-ul de ciocolata. Filmul e privit ca o sora mai putin fermecatoare a lui "In the mood for love". Pretextul e continuarea povestii lasata intr-un punct mort (al iubirii) de "In the mood for love". Chiar si personaje din "Days of being wild" se perinda trecator prin cadru. De fapt e un compendiu al tuturor motivelor celorlalte filme ale lui WKW. Atat vizual cat si tematic: imposibilitatea si cruzimea iubirii, melancolia, oameni care isi duc zilele puratandu-si inima grea, traindu-si viata in inima lor si nereusind prin contactul cu lumea reala sa-si potoleasca lumea care e in inima lor. Memoria inimii versus timpul lumii fara memorie (100 hours later, 1000 hours later, doesn't matter). Pe asta isi sustine WKW constructia. Daca e sa extrag esenta filmului, despre ce e vorba (ma feresc sa folosesc cuvantul ideea, pentru ca e un film ce se adreseaza primordial inimii), sa-l epurez de toate amestecurile cromatice in care-l invaluie WKW, nu e nevoie s-o zic cu cuvintele mele, pentru ca explica Mr Chow mai bine decat o pot face eu, intr-o scena de ti se ridica parul de pe brate cand ii auzi vorbele peste Casta Diva divina featuring Angela Gheorghiu: Love is all a matter of timing. It's no good meeting the right person... ...too soon or too late. If I'd lived in another time or place... ...my story might have had a very different ending Mai vreau sa mai zic asta: Daca tema e aceeasi a memoriei iubirii neimplinite si vizual constructia e la fel de spectaculoasa, de ce 2046 e considerat de majoritatea filmul inferior lui In the mood for love? Unde se pierde din magie? Raspunsul meu la intrebarea asta consta intr-o alegere estetica facuta de WKW, despre care am citit. Si in In the mood for love cei doi protaginisti au filmat scene in care tandretea era explicita: saruturi, mangaieri, contact fizic. Ca intr-o arta poetica, WKW le-a suprimat pe toate la montaj. Decizie regizorala geniala luata intr-un moment. Tandretea povestii s-a construit exclusiv prin sugerare: priviri, urcari-coborari pe scari in spirala, muzica latino versus gesturi inghetate, stiti tot arsenalul. Fix explicitarea, pasul in plus aratat in tandrete trage 2046 in jos. Rujul intins pe fata lui Su Li-zhen. Furoul lui Bai Ling. Farmecul lui Wong Kar Wai scade cand patul scartaie si oamenii se zgarie. Zic eu. In rest nu am ce sa reprosez acestui film. E unul dintre filmele pentru care iubesc filmele, face parte din specia aia analizata in alt topic a "filmelor care e de ajuns sa te satisfaca vizual ca sa conteze deplin" Last edited by varu : 29 Oct 2011 at 01:34.