[Federico]

Cum adica? De ce? Mie mi se pare exact contrariul a ceea ce spui tu, ca cinemaul e DE MULTE ORI cel mai aproape dintre arte de a crea viata from scratch, iar Cassavetes e dovada suprema.
Mai mult ca literatura sau sculptura. La literatura trebuie intotdeauna un efort suplimentar de a decoda mesajul, trebuie sa citesti, sa-ti imaginezi vs sa vezi, ceea ce inseamna "mai departe" de viata.
Si actorii pot fi morti dpdv fizic si decorurile reale pot disparea cu timpul, materia umana din spatele filmului mi se pare la fel de perisabila ca cea din spatele faptuirii celorlalte arte, dar viata transmisa mi se pare intotdeauna mai aproape de tine in film ca in orice alta arta.

Cand citesc asta Si actorii pot fi morti dpdv fizic si decorurile reale pot disparea cu timpul, materia umana din spatele filmului mi se pare la fel de perisabila ca cea din spatele faptuirii celorlalte arte imi dai senzatia ca ai inteles perfect ce vreau sa zic (desi nu-s de acord) dar apoi cand te legi de "decodarea mesajului", de "viata transmisa" ma pierzi. Da, e adevarat ca viata tansmisa e mai aproape de tine in film (cel putin aparent) dar si asta, si decodarea mesajului tin de postludiu, de receptor. Eu m-am referit strict la procesul creator. Unul incepe de la un bloc prismatic de marmura, altul de la o foaie alba de hartie si un condei, celalalt de la o panza goala si niste vopsea. E cale lunga de aici pana la a-ti transmite iluzia vietii. In film cum e? Iei trei oameni, iei o trotuar urban aglomerat si ii pui sa se plimbe si sa discute, tu filmandu-i de la distanta. Viata 100%. Dar efortul creator unde-i?

Din ce inteleg eu, tie iti plac artistii 'esteticieni' ca sa zic asa. Arta trebuie neaparat sa fie in primul si in primul rand estetica, sulfuroasa, rarefiata, metaforica, alegorica, deasupra realitatatii si nu o modelare bruta a realitatii. Inteleg unde bati, nu prea inteleg cum intra Coppola in lista aia, nu prea se potriveste cu ceilalti.

Da, eu cand ma gandesc la arta prima oara imi vine in minte cuvantul Frumos. Deci estetica. Poate e o conceptie romantica, si puerila (si eu ma intreb suspicios de multe ori) dar deocamdata la stadiul asta sunt. Cat despre Coppola... Godfather-urile (primele doua) sunt atat de stilat, si atent, fotografiate, luminate si mizanscenate... Nu stiu cum sa argumentez exact, dar ma mir ca nu consimti. Pt mine filemele astea sunt frumoase rau in sensul clasic al termenului, are ceva romantic lucratura lui Coppola (zoom-out-ul de la inceput, finalul partii II care se stinge cu sclipirea verighetei lui Michael etc)

Mie si Cassavetes mi se pare mare fauritor de arta, a explicat mai bine Windom. Dar intr-adevar, arta lui tine mai multa de mestecarea aluatului din care se face painea de zi cu zi, e mai brutar, nu isi propune sa iti livreze produse de "chef de trei stele Michelin" care sa iti gadile placut si ezoteric papilele gustative.

Intentiile lui le-am cam inteles, deocamdata insa nu prea le gust. Apropo, de asta, un citat interesant din el pe care l-am intalnit azi: I’ve never seen an exploding helicopter. I’ve never seen anybody go and blow somebody’s head off. So why should I make films about them? But I have seen people destroy themselves in the smallest way, I’ve seen people withdraw, I’ve seen people hide behind political ideas, behind dope, behind the sexual revolution, behind fascism, behind hypocrisy, and I’ve myself done all these things. So I can understand them. What we are saying is so gentle. It’s gentleness. We have problems, terrible problems, but our problems are human problems

Originally Posted by Windom:
Nu inteleg cum nu intelegi. Totul e atit de simplu si onest, nu exista metafore, hiperbole, chestii care sa lase loc de interpretari metafizice, beating around the bushes... Totul e pe fata, personajele se lasa analizate in totalitate sub lupa ta, a spectatorului.
Eu nu puteam s-o zic mai bine.

N-am inteles comportamentul personajelor. Partea cu hotelul cu reactia celui care era cu asiatica, Cassavetes cu blonda, alergarea prin ploaie, scandalul aluia cu soacra si nevasta mai devreme, ultima scena din hotel in care apare si o baba si nu stiu ce cauta acolo, faza cu baba din cazino care-si tot tragea grotesc buza peste maxilarul inferior, pe la-nceput cu karaoke-le: cine erau femeile alea (din nou batrane?) , ce era cu atitudinea lor fata de ele?? Chestii de-astea?