Originally Posted by Twinsen:
|
Ensayo de un crimen - In Ensayo de un crimen exista o cutie muzicala care da posesorului, Archibaldo de la Cruz, puterea involuntara de a ucide prin simpla dorinta. Avem astfel un fir epic la fel de infantil ca si ideea de a face sa dispara de pe fata pamantului pe cei care te deranjeaza
|
Un alt punct de vedere, poate la fel de infantil: crimele au avut loc inainte ca Archibaldo sa si le imagineze (pana la urma el povesteste faptele, si nu e tocmai persoana cu cea mai corecta perceptie asupra realitatii). Fanteziile pe care le elaboreaza sunt doar alte moduri in care retraieste evenimentul care i-a marcat copilaria, lucru care ii provoaca placere sexuala dar si senzatii de vinovatie. Si cum toate astea mi-au adus aminte de Freud (daca nu ma insel el a dezvoltat conceptul de sexualitate infantila) m-am gandit ca asta e si cauza finalului fericit: faptul ca isi destainuie gandurile si dorintele cele mai ascune cuiva (psihanaliza?) il elibereaza atat de sentimentul de culpabilitate cat si de deviatia sexuala. Recunosc ca si eu am fost surprins de happy-end (dupa finalul crud din Los Olvidados, de exemplu) doar ca intr-un mod placut, chiar mi-a transmis o stare de optimism.