[MinRep]

La passion de Jeanne d'Arc este unul dintre cele mai bune filme facute vreodata (adica, cele mai bune dintre cele mai bune...) si e greu sa pui in competitie cu el orice alt film. Folosind ca principal mijloc de expresie prim-planul (aproape fiecare cadru este un portret cinematografic), Dreyer construieste din imagini si din expresiile personajelor o poveste care te tine cu sufletul la gura desi stii cum urmeaza sa se termine. Intr-un fel, filmul reprezinta si ceva ce s-a pierdut in trecerea de la filmul mut la cel sonor si nu reusesc sa ma gandesc la un film care sa fie cat de cat asemanator. Sigur, povestea Ioanei d'Arc s-a spus de mai multe ori, iar filme precum "The Devils" (Ken Russell) pun in scena idei si premise politice asemanatoare, dar nu exista vreunul care sa aiba impactul vizual al filmului lui Dreyer. Iar pentru o actrita care prefera teatrul, Falconetti s-a multumit cu un singur mare rol (adesea citat drept "cel mai mare" rol facut vreodata).
Asa ca e clar cu cine voi vota, dar intai cateva cuvinte despre filmul lui Varda.

Le bonheur
Mi-a placut filmul acesta din doua motive:
1. e nouvelle vague lejer. Nu cred ca trebuie cautate sensuri ascunse dincolo de imaginile frumos colorate in care, sincer, te poti pierde minute in sir fara sa urmaresti ce se intampla.
2. ne-am pus 4 sa ne uitam la film, doar 2 am rezistat pana la sfarsit (bine, era vreo 2 noaptea), si tot cred ca este un film placut, usor, care curge frumos intre diferitele parti ale naratiunii si se termina "in timp util" (sub 80 de minute).

Vot: Dreyer