[Windom]

Atlantic City

Prima parte chiar mi-a plăcut, existau toate ingredientele unui crime flick cum scrie la carte + un Burt Lancaster in formă și o Susan Sarandon proaspătă. După uciderea lui Dave de către mafioți, într-o scenă extrem de gritty, ce contrastează puternic cu restul filmului, lucrurile o ia la vale și filmul se transformă într-o poveste simpatică cu bătrînei, numai bună de dat pe Hallmark. Lancaster devine, din personaj serios și inteligent, un bătrînel senil și dus cu pluta, care tot rîde ca un școlar ce a făcut o boroboață, după ce ucide 2 mafioți (PRIMA crimă pe care o comite în viața lui). Hoașca de care are grijă și care-l umilește constant se transformă peste noapte în bunicuță grijulie care cerșește simpatie. Bonus, nostalgii peste nostalgii, din categoria Pușca și cureaua lată..., cu un Lancaster simpatic, aflat la apus de carieră. Crime movie-ul de la început rămîne treptat fără cojones, iar noi rămînem cu un zîmbet în colțul gurii, rezonînd, mai mult sau mai puțin, la nostalgiile unui monstru sacru sau oftînd și meditînd la neînduplecata și ireversibila scurgere a timpului, atunci cînd Susan se joacă cu lămîile...

The Testament of Dr. Mabuse

La fel ca in cazul lui Eisenstein, avem si aici de-a face cu un produs al vremurilor sale, un denunt al brainwashing-ului practicat de catre orice regim totalitar. Anul este 1933, Hitler tocmai ce s-a instalat la putere si a inceput sa-si arate coltii. Preluarea puterii, mentinerea acesteia, guvernarea, toate prin teroare, toate isi gasesc corespondentul in filmul de fata, interzis, de altfel, ca si filmul lui Eisenstein, de ocirmuire.
Desigur, povestea este trasa de par si functioneaza mai mult ca vehicul pentru transmiterea mesajului. Nu are sens, prin urmare, sa o luam la puricat sau peste picior.
Lang este un vrajitor al imaginii si multe secvente stau marturie. Ici si colo, la fel ca la Hitch, cite o doza de umor subtil. Asadar, nu avem de-a face cu un denunt sec, sobru, un simplu manifest politic, Lang nu e atit de greoi sau serios precum Eisenstein. You get the message but also you enjoy the ride...

Vot: The Testament of Dr. Mabuse