Atentie la spoilere !!!!!!
Lebenszeichen
Pfuuuu.
Mda.
Greu de analizat un astfel de film. O sa spun ce am simtit si basta.
E un film scurt, de vreo 80 de minute.
Primele 50 de minute ale filmului m-au lasat asa
Daca filmul s-ar fi terminat la minutul 50, n-as fi stiut sa spun ce vrea sa transmita.
Primele 50 de minute ale filmului sunt compuse exclusiv din timpi morti. Din punctul asta de vedere, Herzog se aliaza la Noul val german (din care fac parte si ceilalti doi regizori nemti din turneu Wenders si Fassbinder) si la metodele specifice lor de a spune povestea. Sa ne amintim ca si la "Im Lauf der Zeit" al lui Wenders parea ca nu se intampla nimic, dar acolo cel putin totul era in miscare.
Si aici avem timpi morti, fapte banale, dar o atmosfera statica. Avem de-a face numai cu momente de plictiseala, de asteptare, apatice, ca un fel de "Asteptandu-l pe Godot". Eroii filmului sunt 3 soldati nemti (+ o grecoaica sotia unuia dintre soldati) in Creta ocupata din timpul razboiului. Gradul lor militar e inferior, sunt simpli executanti, misiunea lor de a pazi o fortareata istorica e una de rutina, de care eroii nostri se cam si fofileaza. Mai pe sleau spus, o cam freaca, cel putin asta vedem pe ecran. Fiecare dintre ei isi dezvolta propriile metode de a alunga plictiseala trecerii timpului: unul e obsedat de insecte, altul de vestigii istorice, altul de artificii si explozibil.
Tempoul filmului pana acum e unul calm, nu se simte angoasa apasatoare a razboiului, claustrofobia personajelor, atmosfera pare mai mult de vacanta, iar eroii picaresti. Cel putin asta reda regizorul, eu nu am simtit o atmosfera apasatoare, aici e poate o problema cu mine.
Brusc, fara nicio motivatie construita explicit anterior, fara pregatiri prealabile, pe la minutul 50 unul dintre cei trei soldati o ia razna. Just like that. La fel cum e de brusca trecerea, si structura filmului mi s-a parut schizoida. Este plictisul, banalul, declansatorul nebuniei? Exista framantari interioare pe care trebuie sa le intuim si care nu ne sunt aratate printre timpii morti filmati? Atata timp cat regizorul nu construieste o atmosfera angoasanta in prima ora, cum pot intelege eu ca exteriorul apasa asupra creierului, dereglandu-l? Mi s-a parut ca in cazul asta cititul printre randuri sau printre gesturi n-a prea functionat.
De asta filmul m-a lasat asa.
Tot tempoul filmului se schimba din momentul declansarii nebuniei. Lucrurile se precipita, actiunea se anima, sfarsitul tragic e implacabil, doar ca nu ne e aratat, ci doar povestit.
Secventa finala a prafului pe drum poate fi interpretata (de mine, luati-o ca parere personala) si ca praf aruncat de regizor in ochii si in creierul meu. Praf pe drum la propriu pe ecran, praf in ochi la figurat in ochiul spectatorului.
Astept cu mare interes sa citesc senzatii pe care eu nu le-am avut si voi le-ati avut si lucruri care trebuie explicate in alt mod cu privire la filmul asta. Semnele vietii ce mie mi-au scapat.