Originally Posted by Windom:
Originally Posted by Mercutio:
|
Spre sfarsit este unul in care se filmeaza sala cinematografului cu femeia de serviciu urcand scarile - 3 minute, femeia de serviciu iese din cadru si filmarea continua inca 3 minute. Care o fi sensul lui?
|
A fost vorba de ultima reprezentatie. Intreaga magie a celei de-a 7-a Arte, tot ceea ce s-a petrecut acolo, pe ecran sau in sala propriu-zisa de-a lungul timpului - drama, comedie, pasiune etc., sint expediate in uitare with each swing of the broom. Ai apoi 3 minute la dispozitie sa reflectezi la chestia asta. 3 minute in care dispare si ultimul ecou iar tu esti martorul transformarii cinematografului in mausoleu. |
E pertinenta interpretarea, dar nu era nevoie de asa mult timp pentru a o sugera si pentru a reflecta la ea.
In cinemaul clasic exista o regula privind lungimea unui cadru. O teorie spune ca trebuie taiat la cadrul urmator in momentul de varf al curbei de continut (peak of the content curve). Adica pana la acest punct spectatorul a avut destul timp sa asimileze continutul vizual al cadrului. Dupa acesta apare plictiseala. Nu se poate stabili exact, cred, pozitia acestui punct, editorii o fac intuitiv, empiric. Unii regizori prefera cateodata sa editeze inainte de varful curbei de continut, pentru a crea suspans, prin faptul ca nu dau toata informatia spectatorului. Hitchcock folosea tehnica destul de des. Altii, ca Antonioni, in La Notte si Desertul Rosu, taie mult dupa punctul respectiv, pentru a transmite starea de oboseala, plictiseala, a personajelor.
Filmul de fata e un soi de experiment. Un cadru fix de 3 min, in care nu se intampla nimic, doar o imagine cu o sala goala, dupa 1 min nu mai are nici un efect asupra mea. Deci pelicula intre min 1 si min 3 nu isi are rost, dupa mine. Intre timp, pana apare urmatorul cadru, eu ca spectator imi aprind inca o tigara, imi aduc o bere de la frigider..
