Originally Posted by Twinsen:
|
Subtilitatea ascunde un sens care poate fi gasit de spectator, fara ca acesta sa fie expert in viata si opera regizorului. Egoismul e tendinta de a te vedea numai pe tine - la regizor se manifesta prin a face filme care sa aiba sens doar pentru el (sau nici macar...), iar la privitor prin a se vedea pretutindeni propriile sale idei in filme si nu numai (cu multa indugenta asta poate fi numita si imaginatie...).
|
Cum adica sa aiba sens doar pentru el? Sens adica logica, sens emotional sau...? Logica mi se pare ca are, un sens emotional pentru spectator poate n-are, nu in sensul in care are Love Letter. E un film mai rece, lucrurile se privesc cu o anumita detasare. De altfel personajul principal e cam antipatic, prin urmare e mai greu sa rezonezi cu el. Faptul ca nu te poti implica emotional ca in LL nu inseamna ca filmul e inutil. Cand zic ca nu te poti implica emotional ma refer la personaje, pentru ca pe langa ele mai e si implicarea emotionala legata de imagine si sunet, iar aici filmul sta ceva mai bine, mai ales la imagine. Dar filmul e mai cerebral, asa cum sunt multe alte filme. De exemplu niciodata n-am rezonat emotional cu personajele lui Bergman, dar ador modul in care sunt prezentate ele.
N-ar trebui sa spun asta, dar va rog sa mentineti un dialog civilizat
Vorbesc mai mult preventiv.