Love Letter e un film de vazut din placere. Nu pentru ca e facut de un regizor clasic, nu pentru ca e profund filozofic, nu pentru ca altcineva il considera important. Uita-te la primele 20 de minute, opreste-l daca nu-ti place si gata. Dar am o presimtire ca ii va prinde din plin pe multi dintre cei care il incearca pentru ca Shunji Iwai are o atingere magica pe care n-am mai intalnit-o la nimeni altcineva.

Love Letter e o poveste de dragoste in care protagonistul e mort de la inceput si nu pentru ca ar fi vampir! El continua sa traiasca in constiinta a doua femei: logodnica si o fosta colega de liceu (jucate de aceeasi actrita). E un film construit din impletirea trecutului cu prezentul, iar in mana lui Iwai aproape fiecare scena prinde propria viata si se duce in directii neasteptate. Cele trei personaje principale nu se intalnesc niciodata in prezent, dar asta nu le impiedica sa comunice, in moduri surprinzatoare. Love Letter e un film luminos, de o melancolie delicata, e introducerea perfecta in lumea lui Shunji Iwai.