Originally Posted by Mercutio:
Originally Posted by Twinsen:
|
Dar cand afirmi ca Im lauf der zeit e despre "relatii umane", nu pot sa nu ma gandesc ca in filmul asta nu sunt oameni reali. Prietenia aia care se formeaza instantaneu intre personaje e un exemplu de "relatii umane"? Eu nu am vazut o relatie formandu-se astfel nicaieri in realitate.
|
Pai nu se formeaza instantaneu o prietenie intre cei doi, dar se naste o legatura care evolueaza in timp. La inceput se observa o raceala, tipic nemteasca. |
o astfel de relatie este cat de poate de reala.adevarat,alte conceptii despre lume si viata existau acum 40 de ani,oamenii erau mai putin "prevazatori",legau prieteniile cu mai multa sinceritate.
in momentul cand Robert s-a urcat in camionul lui Bruno,s-a lasat in voia sortii.oricum,nu mai avea nimic de pierdut.masina scufundata in lac e semnul ca din momentul acela e liber sa o ia pe un alt drum,ca s-a debarasat de trecutul care i-a adus suferinta.
era normal ca intre ei sa existe o stanjenela la inceput,ca nu puteau palavragi ca doi vechi prieteni,dar stiti cum se intampla la drum lung....cazi pe ganduri...
cei doi s-au descoperit in timpul calatoriei.si-au dat seama ca apartin aceleiasi generatii si ca poarta in suflet traume din trecut.daca ei ar fi inceput sa-si povesteasca viata,sporovaind la nesfarsit,cred ca filmul ar fi plictisit cu siguranta. tocmai de aceea, in cele trei ore, este o placere sa te uiti la el,fiindca este o adevarata curiozitate pentru tine,ca spectator, sa stai in fata ecranului si urmaresti actiunile celor doi,semnificatia gesturilor lor si a imaginilor,care sunt de o mie de ori mai incitante decat orice dialog care ar fi devenit banal si insuportabil la un moment dat.