Mi-a placut, dar e genul de film pe care n-as indrazni sa-l recomand cuiva si in acelasi timp n-as indrazni nici sa-i detractez in vreun fel decizia de a-l urmari. Mi-a placut cum reuseste sa-si cladeasca un mood intens si special; contributia muzicii e decisiva aici ( schelalaielile meditative ale saxofonului (cred) deprima iar murmurul ala subliminal de tip Vangelis care insoteste scenele de dragoste te imbie inspre transcendent) dar si mutra dezabuzata a actorului si vocea aferenta cae nareaza din off in anumite momente. Desi sunt capabil sa ma predau incprehensibilului (Lynch, Tarkovski, von Trier), cand o fac desi nu inteleg nimic pe cale analitica din imageria filmului, simt un fel de cordon ombilical immaterial care imi conecteaza subconstientul la inteligibilul supra-logic al filmului. Din pacate aici nu e cazul. N-am intels suficient nici pe cale logica, dar nici pe cale intuitiva. In rest , mi-a mai placut prologul si epilogul, secventa in care e sincronizata o priveliste ce aluneca pe sinusoidele unui roller coaster si sonorul unor gemete erotice, toata portiunea cu femeia oarba care cocheta cu al saselea simt, ideea cu levitatia (daca ne gandim si la motivul poeziei putem spune ca cineva a tras cu ochiul la Tarkoski) desi a doua oara cand e folosita merge cam departe depasind incinta apartamentului
, ralantiul in care el intra in camera cu femeia-n brate darmand usa, si cu autocomnustia obiectelor din jurul lor dupa ce ei se asaza-n pat (de pluverizarea spontana a sticlelor cu parfum nu sunt sigur
). Si cam atat.
PS: apropos de Bacovia...
Barbar, canta femeia-aceea,
Tarziu, in cafeneaua goala,
Barbar canta, dar plin de jale,-
Si-n jur era asa rascoala...
Si-n zgomot monstru de timbale,
Barbar, canta femeia-aceea.
Barbar, canta femeia-aceea...
Si noi eram o ceata trista-
Prin fumul de tigari, ca-n nouri,
Gandeam la lumi ce nu exista...
Si-n lungu, satanice ecouri
Barbar, canta femeia-aceea.
Barbar, canta femeia-aceea,
Si-n jur era asa rascoala...
Si nici nu ne-am mai dus acasa,
Si-am plans cu fruntile pe masa,
Iar peste noi, in sala goala,-
Barbar, canta femeia-aceea...