[varu]

Chungking Express(1994)-5/10->Primele 40 de minute sunt interesante si partea vizuala e impresionanta,dar este plictisitor,se crede filozofic,jocul actorilor e deplorabil,pierde personaje pe parcursul filmului si,nu e un criteriu,dar actorii sunt cam enervanti.Nu inteleg de ce lumea crede ca e bun.

Iti respect impresiile, intotdeauna cred foarte mult in toleranta gusturilor si e normal ca un film care mie mi se pare capodopera altuia sa nu ii placa deloc si vice-versa: filme care mie mi se par orori sa fie intelese cu totul altfel, cum trebuie, de altii.
Dar ma bag sa spun si eu cateva cuvinte pentru ca e vorba TOCMAI de filmul asta, un film pe care il iubesc enorm, unul dintre preferatele mele din toate timpurile. Trebuie sa il apar pentru ce ai zis despre el.

"se crede filozofic" - asta chiar nu o inteleg. Intr-adevar sunt cateva formulari memorabile cu rol de maxima/cugetare in film ("If memories could be canned, would they also have expiry dates?"), dar nu cred ca filozofia e arma lui, eu cred ca filmul asta tinteste spre cu totul altceva decat sa fie "filozofic", cred ca filmul asta este despre niste subtilitati si ritmuri ale corazonului ce nu pot fi redate foarte usor prin cuvinte sau idei explicite si toata coregrafia si cinematografia lui redau genial treaba asta. De asta e un film mare. Uite un exemplu de regizor pe care eu il descopar abia acum la 30 de ani si care mie mi se pare ca "se crede filozofic" cum spui tu e Rohmer. Acolo da, mai toate personajele sunt cel putin o data cu cartea in mana de-a lungul filmului, vorbesc despre Descartes la cina, dezbat idei, cineastul isi contureaza personajele si prin discutiile de intelectuali pe care le au etc. etc. La Wong Kar Wai chiar nu mi se pare ca s-ar crede vreun filozof.

",jocul actorilor e deplorabil,pierde personaje pe parcursul filmului, actorii sunt cam enervanti" - Ca personajele nu sunt bine conturate, mie mi se pare ca in special la Wong Kar Wai si in general la asiatici nu prea e vorba de asa ceva, ca personajele sunt mai mult manuite sa redea stari de inima albastra decat sa fie un erou clasic ce se dezvolta intr-un film ca eroul unui Bildungsroman. La WKW personajul creionat ca intr-o schita serveste o senzatie, nu e acolo ca sa iti arate tie cum creste pe parcursul unui film intreg de la musca la elefant. Iar ca "pierde personaje pe parcursul filmului", WKW a explicat ca a unit doua povesti ce nu au legatura intre ele si ca initial au fost trei povesti pe care vroia sa le bage in acelasi film, dar a treia poveste a devenit "Fallen angels". Le pierde cu buna stiinta pentru ca asta e structura filmului, propusa ca atare.

Eu il consider o capodopera pentru ca a atins niste lucruri de suflet raportat la mine si la viata mea. Daca moderatorii ma lasa, las un link la o cronica despre "Chungking Express" care reuseste sa explice mai bine ca mine despre ce e filmul asta:
http://cinesseur.blogspot.com/2010/0...g-express.html

In inima mea, Chungking Express e 10/10 la nivel de olimpiada internationala.