Shadows (1959)
regia: J
ohn Cassavetes
Probabil ca intr-o zi caniculara ca azi John Cassavetes statea si el la o terasa, cu o bere in mana si se uita la gagicutzele care treceau, si asculta la niste negri care jazzuiau o doina ca sa aiba clientii fond muzical cat beau bericile, si se gandea ca Arta ar trebui sa fie transgresiva iar principiile improvizatiei controlate din jazz ar trebui aplicate si in Film... NO, rewind la partea cand se uita la gagici si asculta muzica ... si voia sa se apuce sa faca un film desi n-avea un chior in buzunar si nici un studio nu i-ar fi acordat incredere. Ce avea insa, era un workshop in NY unde invata pe actorii aspiranti sa-si imprime propriile experiente/emotii in rolurile pe care le joaca (aka
method acting). Cu ajutorul lor, cu bani din donatii si cu ideile care-l chinuiau a facut
Shadows, care a ramas in istorie ca primul film indie american, un monument de emotie si de viata ne-trunchiata de filtrele comerciale ale directorilor de studiouri. Un film care neglijeaza tehnica (imaginea implora restaurare, sunetul e nitel defazat, etc) si se concentreaza pe oameni. Oameni care pierd vremea, iubesc, merg la agatat, la baut, mananca bataie si sunt mancati de raporturile rasial-sociale care ii leaga. In timpul asta peste ocean se nasteau Noul Val Francez si Cinéma vérité-ul.
nota: 10 / 10 (esential)
My Essentials of 1959
1. Hiroshima Mon Amour (
Alain Resnais)
2. Pickpocket (
Robert Bresson)
3. Shadows (
John Cassavetes)
Mention
Ben-Hur (
William Wyler)