Da, didacticismul asta strabate, intr-o mai mare sau mai mica masura, intreaga opera a lui Malick. Pina acum insa a fost tinut in friu, fiind intrucitva justificat. Acum se pare ca omul ne flutura stindardul tuturor celor sfinte in fatza de zici ca a facut filmul asta cu Biblia in mina. Sint convins ca filmul e un festin vizual si auditiv insa nu poti sa te intrebi: Ok, si altceva?
Voice-over-urile le cunoastem, sint dragute. Impresionante in The Thin Red Line, (un pic) deranjante in The New World. Acum? Iar sarmale?
Poezia imaginii - aici nu ne plingem, parca in cazul lui Malick, niciodata nu-i destul. Si din cite am inteles, avem parte de mai multe peisaje aici decit in toate documentarele lui Attenborough luate la un loc. Din nou, nimic...nou. Asadar, care-i elementul de noutate? Din ceea ce am auzit - modul original in care e spusa povestea. Sint curios. Nu cred insa ca e destul ca sa justifice asteptarile.