Nu stiu daca cultura are prea mult de-a face cu subiectul topicului.
Occidentul a trecut de etapa multiculturala, a omului "multilateral" dezvoltat.
Au vazut ca nu tine de foame, si au trecut la pragmatism si specializari.
Asta e cauza pentru care un german e doctor in meseria lui, chiar daca face doar pantofi sau carucioare, el asta stie, si in altceva nu se amesteca. De aici si nepriceperea (nepasarea) pentru unde se afla o tara pe harta, care e capitala Romaniei sau la ce e buna fizica cuantica.
In Romania cercetarea e zero, invatamantul scoate "multilaterali" bata, iar la "nenorocitii" de capitalisti, cele mai mari si mai multe descoperiri stiintifice, se fac in... centrele universitare.
Aici s-a pus problema pro & contra dublajului de film.
Avantajele la dublare sunt ca cei care nu stiu inca sa citeasca nu se mai uita la film ca curca-n lemne, filmul poate fi inteles si de tanti Marioara din bucatarie sau de mos Talanga care daca nu aude la tv limba romana are un oarece stres.
In plus, real, ascultatorul unui film prinde mai multe detalii de pelicula decat un cititor.
Dezavantajele dublajului le-am pus mai sus: Pare cel putin nefiresc sa-l auzi chiar si pe Stalone vorbind romaneste, s-ar pierde mult din ceea ce vrea sa spuna un actor intr-o replica prin tonalitatea vocii daca ar traduce un nene peste in romana, iar deprinderea de a citii s-ar stinge si mai mult prin disparitia titrajului.
Nu ca acum romanul ar citi cu mare fervoare, dar macar la capitolul film sa-l obligam.